De la Raportul pe Justiţie din iulie 2012, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a continuat să obţină rezultate şi să îşi dezvolte eficacitatea operaţională, constată Comisia Europeană în Raportul MCV dat publicităţii miercuri. Rapoartele ANI sunt însă frecvent contestate în justiţie, dar câştigă toate procesele. Ce folos, însă, dacă Parlamentul nu îi aplică deciziile nici atunci când sunt confirmate de sentinţe judecătoreşti definitive! Este însă util că s-a admis posibilitatea ca ANI să facă recurs la hotărârile Comisiei de cercetare a averilor, remarcă oficialii europeni.
“ANI a demarat un proiect informatic ambiţios, care vizează colectarea de date privind funcţionarii aleşi şi numiţi şi efectuarea unei verificări încrucişate cu alte baze de date de stat, cum ar fi Registrul Comerţului sau Administraţia Fiscală, în scopul detectării conflictelor de interese”, relevă Raportul MCV.
Acest proiect va necesita însă resurse suplimentare pentru a putea fi derulat la întreaga sa capacitate, precizează autorii documentului.
O preocupare majoră a oficialilor europeni rămâne însă faptul că rapoartele ANI sunt în mod frecvent contestate (ca în cazul lui Ovidiu Silaghi, spre exemplu – n.red.), chiar dacă bilanţul acţiunilor câştigate de ANI în cazul atacării deciziilor sale în instanţă este pozitiv (cazul fostului senator Mircea Diaconu, spre exemplu – n. red.).
“Agenţia, Consiliul Naţional de Integritate (NIC) şi personalul acestora au făcut deopotrivă obiectul unor frecvente atacuri politice (cel al fostului secretar general adjunct al Guvernului, Dan Mihalache, fiind cel mai agresiv – n. red.) şi mediatice”, se mai arată în raportul Comisiei Europene.
Totodată, Parlamentul nu a aplicat rapoartele ANI chiar şi atunci când erau confirmate de hotărâri definitive ale instanţelor (celebrul caz al lui Mircea Diaconu, când Senatul României a refuzat să pună în aplicare sentinţa definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).
Autorii raportului pe Justiţie al Comisiei Europene amintesc şi despre cele cazul celor 3 miniştri şi al fostului secretar general adjunct al Guvernului, declaraţi incompatibili, dar în jurul cărora atât premierul Victor Ponta, cât şi Parlamentul au făcut scut.
“În noiembrie 2012, ANI a emis 4 rapoarte de incompatibilitate privind miniştri şi înalţi funcţionari. Toate cele patru rapoarte au fost contestate în instanţă şi niciunul dintre cei vizaţi nu a demisionat din acest motiv”, se exemplifică în raport.
Este vorba despre Eduard Hellvig (PNL) (ministrul Dezvoltării şi Turismului), Liviu Marian Pop (ministrul interimar al Educaţie, apoi ministru delegat pentru Dialog Social) – în conflict de interese -, Ovidiu Silaghi (ministrul Transporturi), Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei, precum şi fostul secretar general adjunct al Guvernului, Dan Mihalache (PNL).
“Împreună cu sugestiile frecvente de modificare a cadrului juridic al ANI, această situaţie generează o incertitudine care îngreunează capacitatea României de a face dovada instituirii unui cadru juridic solid în materie de integritate”, îşi exprimă îngrijorarea oficialii CE.
Magda SEVERIN
