Fonduri europene de 800 milioane de euro vor putea fi folosite de autoritățile române din bugetul Uniunii Europene alocat țării noastre în exercițiul financiar 2014 – 2020, pentru continuarea a 10 proiecte de infrastructură începute în perioada 2007 – 2013 și neterminate, ce riscau pierderea finanțării.
Astfel, suma va fi scăzută din bugetul pe următorii 4 ani, deși ar fi putut fi alocată unor noi investiții. Însă slaba capacitate a autorităților de a realiza la timp lucrările ce primiseră finanțare în urmă cu 10 ani a dus la această situație.
Dacă luăm partea bună, cei 800 de milioane de euro nu vor mai fi suportați acum din bugetul de stat al României.
Într-un comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, transmis astăzi, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, precizează că cele 10 proiecte “reprezintă mai mult decât simple investiții în infrastructură: folosite în mod eficient, pot deveni catalizatori ai dezvoltării la nivel local, regional și național. De aceea este cu atât mai important ca fondurile UE să fie folosite în mod strategic și în concordanță cu prioritățile de investiții din România”.
Două dintre cele 10 proiecte aprobate vizează lucrări de infrastructură în sectorul Transporturi și se referă la construcția șoselei de centură a municipiului Brașov, tronsoanele I (DN1-DN11), II (DN11-DN13) și III (DN13-DN1), și la reabilitarea liniei de cale ferată Brașov — Simeria, componentă a coridorului pan-european IV, tronsonul Sighișoara — Coșlariu, informează, vineri, Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Obiectivele proiectelor de transport cuprind modernizarea infrastructurii și sporirea vitezei de circulație maximă la 160 km/h pentru trenurile de călători și la 120 km/h pentru trenurile de marfă pe tronsonul Sighișoara — Coșlariu, respectiv construcția șoselei de centură a Brașovului pentru diminuarea traficului din municipiu.
De asemenea, trei proiecte au ca țintă domeniul Managementului deșeurilor în: județul Caraș-Severin — Dezvoltarea sistemului de management integrat al deșeurilor, județul Constanța — Dezvoltarea sistemului de management integrat al deșeurilor, și județul Iași — Dezvoltarea sistemului de management integrat al deșeurilor.
Cele trei proiecte de management al deșeurilor vor contribui la reducerea dimensiunilor depozitelor de deșeuri prin Integrarea activităților de separare, colectare, transport, tratare, reciclare și eliminare. Totodată, se are în vedere închiderea sau reabilitarea depozitelor non-conforme cu standardele europene, potrivit angajamentelor privind mediul înconjurător asumate de România.
În același timp, pentru infrastructura de apă sunt aprobate patru proiecte, după cum urmează: în județul Covasna — Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată, în județul Teleorman — Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată, în județele Constanța și Ialomița — Reabilitarea și modernizarea Infrastructurii de apă și a sistemului de canalizare, iar în județele Sibiu și Brașov — Extinderea și reabilitarea Infrastructurii de apă și apă uzată.
Proiectele de apă și apă uzată includ realizarea de infrastructură și facilități de tratare a apei uzate, cât și îmbunătățirea accesului la sistemele de alimentare cu apă potabilă. Această infrastructură va contribui la oferirea de servicii și la un grad de acoperire în domeniul apei curente și a celei uzate în conformitate cu directivele europene, în mod special cele legate de calitatea apei și de tratarea apei uzate în mediul urban.
Pe segmentul “Prevenirea dezastrelor naturale”, s-a aprobat finanțare pentru continuarea proiectului WATMAN — Sistem informațional pentru managementul integrat ai apelor — Etapa I.
Proiectul WATMAN are ca obiectiv final protejarea populației prin modernizarea infrastructurii de prevenire a inundațiilor și va permite optimizarea securității și a eficienței infrastructurii lucrărilor hidrotehnice deja existente de la nivel național, informatizarea sistemului de colectare a datelor provenite de la stațiile automate care vor fi montate la nivelul barajelor de importanță majoră, monitorizarea de la distanță a modului în care se comportă construcțiile hidrotehnice, cât și integrarea tuturor informațiilor la nivel electronic și comunicarea rapidă și în timp real între autoritățile responsabile.
