Gebruder Weiss România a realizat o nouă analiză cuprinzătoare și obiectivă asupra transportului maritim și aerian, evidențiind felul în care aceste două moduri de transport se completează reciproc într-un context geopolitic și economic dinamic.
Impactul COVID-19
Pandemia a rescris regulile jocului, provocând scăderi semnificative ale cererii pentru transportul maritim, în timp ce transportul aerian a cunoscut o creștere a tarifelor din cauza supra-solicitării.
Conform unui raport al McKinsey & Company, din vara anului 2021, cererea globală pentru transportul maritim a crescut cu doar 5%, în perioada pandemiei, însă costul transportului unui container din China în Europa s-a majorat de șase ori, față de începutul anului 2019.
Comerțul maritim global a scăzut cu 3,8%, în 2020, dar a revenit pe creștere în anul
următor, cu un avans de peste 3%, potrivit UCTAD. Perturbarea inițială a fost caracterizată de închideri de porturi, ore de lucru reduse și întârzieri semnificative, care au afectat funcționarea lină a lanțurilor globale de aprovizionare.
Pandemia a evidențiat provocări critice, cum ar fi lipsa echipamentelor, constrângerile de forță de muncă și volatilitatea cererii, ceea ce a dus la o reevaluare a strategiilor de către
transportatorii maritimi și de către porturi.
În schimb, transportul aerian a cunoscut o creștere semnificativă, deoarece mărfurile
esențiale și echipamentele medicale au fost prioritizate pentru transportul rapid.
Conform datelor Statista, industria transportului aerian de mărfuri s-a majorat de la circa 100 de miliarde de dolari, în 2019, la 129 de miliarde în anul următor, pentru ca în 2021 să ajungă la 175 de miliarde.
Criza semiconductorilor, accentuată depandemia de COVID-19, a tensionat și
mai mult lanțurile globale de aprovizionare. Au fost afectate diverse industrii, de la cea auto până la cea electronică, cauzând întârzieri semnificative în producție și crescând
cererea pentru transport aerian rapid pentru expedierea componentelor esențiale.
„Drept urmare, tarifele pentru transportul aerian de mărfuri au crescut, pe măsură ce producătorii au căutat soluții mai rapide de transport pentru a evita opririle în producție”, se arată în analiză.
Evenimente majore
Blocarea canalului Suez și seceta din Canalul Panama au subliniat importanța menținerii flexibilității în alegerea rutelor de transport.
„Blocarea Canalului Suez, în martie 2021, a avut un impact semnificativ asupra transportului maritim și aerian, având în vedere acesta că gestionează 12% din comerțul mondial total al mărfurilor și 30% din volumul mondial de containere de transport maritim, potrivit World Economic Forum. Canalul Suez a fost blocat timp de șase zile de nava Ever Given, incidentul afectând peste 430 de nave. Astfel, multe companii au fost nevoite să redirecționeze volumele pe rute mai lungi, cum ar fi ocolirea Africii prin Capul Bunei Speranțe. Iar anumite mărfuri urgente au fost redirecționate către transportul aerian. Aceasta a dus la o creștere temporară a cererii pentru acest tip de transport, dar a
antrenat și creșteri semnificative ale costurilor”, potrivit analizei.
Adelina Anghel, area manager East, Air & Sea Europe, Gebrüder Weiss România: „Blocarea Canalului Suez, care a generat pierderi estimate la peste 50 de miliarde de dolari, a fost un apel de trezire pentru multe companii cu privire la dependența lor de anumite rute maritime. Flexibilitatea în alegerea alternativelor de transport a devenit esențială”.
Seceta severă din Panama a avut, de asemenea, un impact major asupra transportului maritim de marfă, cu ecouri la nivel global. Potrivit estimărilor McKinsey & Company
2,5% din comerțul maritim global tranzitează ecluzele Canalului Panama într-un an obișnuit. 30% din volumul mondial de containere de transport maritim trece prin Canalul
Suez.
Adelina Anghel: „Impactul asupra transportului aerian de mărfuri este indirect, dar semnificativ. Creșterea costurilor și a întârzierilor în transportul maritim au determinat unele companii să apeleze la transportul aerian ca alternativă, deși acesta este mai scump. Astfel, cererea pentru transportul aerian de mărfuri a crescut, ducând la tarife mai mari și la presiuni suplimentare asupra capacităților existente”.
Restricțiile impuse de Autoritatea Canalului Panama asupra adâncimii de pescaj au determinat navele să transporte încărcături mai mici, reducând capacitatea de transport cu până la 40%. În plus, navele au modificat rutele de transport, prin Capul Bunei Speranțe sau Strâmtoarea Magellan, adăugând aproximativ două săptămâni la timpul de livrare și majorând costurile operaționale.
Conflictele armate (Ucraina, Gaza) au accelerat fenomene precum nearshoring și reshoring, influențând lanțurile de aprovizionare la nivel global.
Adelina Anghel: „Deoarece Portul Odessa nu a mai putut fi folosit pentru traficul de marfă, navele care ar fi descărcat acolo au fost direcționate spre Constanța, provocând aglomerări semnificative. Autoritățile portuare din Constanța s-au străduit să gestioneze eficient această supraîncărcare, dar nu au reușit să evite întârzierile în descărcarea și livrarea mărfurilor către clienți. Prin urmare, companiile de transport au fost obligate să identifice rute și strategii alternative pentru a răspunde creșterii cererii. În plus, portul Constanța a devenit un nod crucial pentru distribuția mărfurilor venite din Ucraina, ceea ce a intensificat congestia în zonă”.
Potrivit datelor Administrației Porturilor Maritime Constanța, după un avans de 12%, în 2022, la 75,5 milioane de tone, traficul total din port a înregistrat anul trecut o creștere de 22%, până la 92,7 milioane de tone. Pe segmentul de transport aerian, conflictul ruso-ucrainean a determinat o scădere generală a cererii, din cauza necesității de a folosi rute mai lungi și mai costisitoare, care au generat creșterea costurilor operaționale și a tarifelor de transport. Multe companii au suspendat livrările către și dinspre Rusia și Ucraina, reducând astfel cererea generală.
„Războiul din Gaza și conflictele din regiunea Mării Roșii, inclusiv atacurile asupra navelor comerciale de către rebelii Houthi din Yemen, au impus redirecționarea multor rute maritime. Companiile de transport maritim au evitat Canalul Suez și Marea Roșie, alegând în schimb să navigheze în jurul Capului Bunei Speranțe, ceea ce a prelungit călătoriile cu 10-14 zile și a crescut semnificativ costurile de transport. În acest context, transportul aerian de marfă a cunoscut o creștere semnificativă a cererii, deoarece companiile au căutat alternative rapide și sigure la transportul maritim. Potrivit IATA, în aprilie 2024 traficul aerian cargo a crescut cu 11,6% comparativ cu aceeași lună a anului trecut, susținut de toate regiunile și principalele rute comerciale. Companiile aeriene din Asia-Pacific și Europa au înregistrat cele mai mari rate de creștere, punând capăt celor șapte
luni consecutive în care transportatorii din Orientul Mijlociu au dominat expansiunile
anuale ale regiunii”, relevă analiza.
Estimări pentru 2024: previziunile privind evoluția cererii pentru transportul aerian și maritim, până la finalul acestui an.
Potrivit Gebrüder Weiss România, cererea pentru servicii de transport maritim containerizat a raportat anul trecut o creștere de 1-2% și ar putea înregistra un avans de 5-6% în acest an. Totodată, compania se așteaptă la un avans cu aproximativ 2% al cererii de transport
aerian cargo, în 2024, în contextul creșterii economice globale, precum și la o majorare
cu aproximativ 4% a ofertei de servicii de profil, datorită noilor disponibilități din piața
de transport.
Analiza poate fi vizualizată AICI.
