România are planificate investiții de 400 milioane de euro, în proiecte de digitalizare a sistemului de sănătate, prin intermediul fondurilor provenite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) formulat drept răspuns la crizele cauzate de pandemia COVID-19. Potrivit Horváth, companie internațională de consultanță în management, această sumă reprezintă mai puțin de jumătate din bugetul alocat de Polonia, o altă beneficiară a PNRR, care a planificat investiții de un miliard de euro în digitalizarea sistemului de sănătate.
Precizările transmise ZIUA CARGO:
România a decis ca, din totalul de 29,2 miliarde euro, primiți de la Uniunea Europeană prin intermediul PNRR, 2,45 să fie direcționați spre domeniul sănătății. Acest buget este unul dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est, destinat sectorului de sănătate. Studiul realizat de Horváth, în prima parte a acestui an, vizează întrebuințarea fondurilor provenite prin PNRR în sistemul de sănătate din șase țări europene: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România și Croația.
Țara noastră și-a declarat intenția ca o parte semnificativă din cei 2,45 miliarde euro alocați sănătății (1,9 miliarde) să meargă către înnoirea infrastructurii, prin proiecte ca modernizarea spitalelor existente și construirea unora noi, precum și achiziția de aparatură medicală modernă.
În ceea ce privește digitalizarea sistemului medical, România pregătește proiecte care țin de consolidarea telemedicinei, îmbunătățirea infrastructurii digitale a unităților sanitare publice, sistemele mobile de monitorizare a pacienților și asistența tehnică pentru dezvoltarea și integrarea soluțiilor de sănătate digitală. Prin comparație, Polonia investește o sumă care depășește dublul bugetului țării noastre, în proiecte avansate precum cele de Inteligență Artificială pentru analiză și diagnoză medicală.
„Digitalizarea este o componentă vitală pentru modernizarea sistemului medical. Investițiile pe acest segment sunt foarte importante, în special dacă ne gândim la faptul că domeniul sănătății în Europa Centrală și de Est se află la un nivel de dezvoltare mult mai scăzut față de restul statelor membre ale UE. De exemplu, date Eurostat din 2018 arată că mortalitatea cauzată de boli care puteau fi prevenite sau tratate este cu 70% mai mare în țări ca România și Ungaria, față de media UE. Dintre vecinii noștri, Cehia avea, în 2018, cea mai scăzută rată a mortalității, care se plasa cu doar 9% peste media europeană, cu 297 de decese per 100,000 locuitori. Așadar, este necesar ca România să pună la punct o strategie coerentă prin care bugetul generos alocat domeniului sănătății să fie corect distribuit. Este evident că sistemul local de sănătate are nevoie de investiții consistente, dar implementarea fondurilor alocate prin PNRR va constitui cu siguranță o provocare. Rata României pentru absorbția fondurilor europene este de 33% pentru perioada 2014-2020, a doua cea mai mică din Europa de Est, după Croația. La polul opus se află Polonia, cu 45%, pentru același interval”, a explicat Constantin Pelehra, reprezentat al Horváth.
De asemenea, cheltuielile pentru sănătate, ajustate la puterea de cumpărare a populației, plasau România pe ultimul loc, dintre cele șase state analizate în cercetarea Horváth, în ciuda unei creșteri de 45%, între 2015 și 2018. Astfel, țara noastră a cheltuit 1.210 euro/ cap de locuitor, în 2018, în timp ce Republica Cehă, 2.280 euro per capita, în același an. Slovacia, Ungaria și Polonia au raportat fiecare peste 1.510 euro per capita, iar media UE a fost de 3.080 euro per capita.
România este singurul stat, dintre cele șase incluse în analiza Horváth, care intenționează să recurgă la totalul de granturi și împrumuturi accesibile prin PNRR, ajungând la suma de 29,2 miliarde euro. Cehia va obține 7,1 miliarde euro prin PNRR, Ungaria ar trebui să ia 7,2 miliarde euro, iar Slovacia, 6,6, miliarde euro, și niciuna dintre aceste țări nu va apela la împrumuturi. Croația, care va obține 6,5 miliarde euro, și Polonia, care va accesa 36 miliarde euro, și-au definit planurile cu două treimi granturi și o treime împrumuturi. Planurile naționale ale Croației, Cehiei și Slovaciei au fost aprobate deja de Comisia Europeană. Polonia și România așteaptă aprobarea, iar evaluarea pentru Ungaria este suspendată, în prezent.
„Studiul pe care l-am realizat a avut drept ținte să compare performanța sistemelor de sănătate din Europa Centrală și de Est și să identifice nivelul și obiectivele de finanțare în domeniul sănătății din PNRR și modul în care acestea contribuie la reducerea decalajului de performanță. Strategia de finanțare din PNRR este formulată pentru a contribui la micșorarea decalajului de performanță ale sistemelor de sănătate din Europa Centrală și de Est în comparație cu cele din țările din Vest. Măsura în care se va realiza acest lucru depinde de succesul definirii și implementării portofoliului de proiecte”, a conchis Constantin Pelehra.
Despre Horváth
Horváth este una dintre cele mai importante companii internaționale, independente, de consultanță în management, prezentă și pe piața din România, începând cu 2005. Compania a fost înființată în Stuttgart, în 1981, de Prof. Dr. Péter Horváth, unul dintre pionierii Controlling-ului în Germania și are peste 1.000 de angajați. Horváth are birouri în Germania (Berlin, Düsseldorf, Frankfurt, Hamburg, München și Stuttgart), Austria, România, Elveția, Ungaria, Arabia Saudită și Emiratele Arabe, dar consultanții companiei stau la dispoziția clienților la nivel global. Horváth este membră a Cordence Worldwide, cea mai importantă alianță activă la nivel mondial, formată din companii de consultanță în management de prestigiu, cu aproape 70 de birouri în 24 de țări, situate pe trei continente.
