Președintele Klaus Iohannis a declarat, în 28 aprilie, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, că va decide săptămâna viitoare dacă ridică sau prelungește starea de urgență în data 15 mai.
„Decizia o vom lua, probabil, săptămâna viitoare, dacă vom avea noi date despre mersul epidemiei. Legislața secundară privind perioada de după starea de urgență este aproape finalizată. Eu am dorit să fim pregătiți din timp”, a precizat șeful statului.
Iohannis a detaliat însă interdicțiile ce vor rămâne în vigoare cu siguranță după 15 mai: „Nu vom putea să ne întâlnim în grupuri mai mari de 3, nu vom putea să plecăm din localitate fără un motiv foarte serios. Nu vom putea merge la restaurante și mall-uri. Marile festivaluri probabil nu vor avea loc în acest an, nu putem risca să avem un număr mare de persoane în același loc. Competițiile sportive: dacă se vor relua, există o probabilitate mare să se reia fără spectatori. Măsurile pe care le vom lua vor fi graduale: în 15 mai va fi ceva, dacă lucrurile vor merge încă ceva din 15 iunie și tot așa. Și tot timpul cu ochii pe statistică
Declarațiile președintelui:
„Iată că a trecut o lună și jumătate de când am instituit starea de urgență. Este mai mult de o lună și jumătate de când, din păcate, trăim cu această epidemie. Din motive de distanțare, din motive de siguranță, am avut mai degrabă declarații de presă și am considerat că este bine să revenim la o formă mai interactivă. În consecință, am invitat jurnaliști acreditați la Cotroceni să vină astăzi la o conferință de presă. După o introducerea pe care o voi face, jurnaliștii prezenți vor avea posibilitatea să-mi adreseze întrebări legate probabil de epidemie, de politică și alte teme de actualitate.
Acum, după o lună și jumătate, deja putem să tragem destul de multe concluzii și concluzii statistice și aș începe prin a remarca că, în această epidemie, autoritățile împreună cu medicii și împreună cu românii au obținut până acum rezultate notabile.
Românii au dovedit că au simț civic, au echilibru și, da, societatea românească a dovedit maturitate, însă se discută foarte mult în aceste zile despre măsurile de relaxare. Sigur, vom ajunge și acolo. Eu am menționat că după 15 mai anumite restricții vor fi reduse, dar trebuie să fim foarte, foarte atenți. Nu am atins maximul în România și o relaxare prematură ar fi fundamental greșită și poate să distrugă toate rezultatele bune pe care le-am obținut până acum. Și, ca să nu rămână doar așa, o afirmație din partea mea, am pregătit și un grafic, pe care îl puteți urmări.
Sper că acest grafic apare imediat și pe ecran. Este un grafic care ne permite comparații directe între state care ne interesează. De obicei, datele care se comunică sunt date de total – în total câți bolnavi sunt într-o țară sau alta – însă populațiile sunt foarte diferite de la țară la țară, și atunci am întocmit un grafic care arată numărul de bolnavi dintr-un milion de locuitori, și un milion este un milion și în România, și în Spania, și în Italia, și în Statele Unite.
Aveți graficul în față și cred că se observă foarte ușor că am ajuns la diferențe foarte mari între diferite state. De exemplu, sus, regretabil, dar asta este statistica dată de Organizația Mondială a Sănătății, Spania – aproape 5.000 de spanioli dintr-un milion de locuitori din Spania sunt coronapozitivi. Putem să vedem în Italia, avem mai puțini, sub 3.000, deci mai puțin de 3.000 de italieni dintr-un milion sunt infectați. Avem date foarte apropiate de Italia și în Statele Unite ale Americii, este acea steluță albă. Avem date și din Israel, din Marea Britanie, din Germania.
Și, dacă ne uităm cu mare atenție, găsim și datele din România, care sunt cele mai de jos, triunghiurile galbene, ceea ce arată că în România avem aproximativ 600 de bolnavi dintr-un milion de români. Deci, 4.900 de spanioli dintr-un milion de spanioli, 600 de români dintr-un milion de români. De asta am spus că autoritățile, împreună cu medicii, împreună cu românii care s-au ținut de ce li s-a cerut, au, până acum, rezultate foarte bune. N-ar fi păcat să dăm cu piciorul la aceste rezultate obținute greu?
Eu sunt foarte conștient că oamenilor le-a fost greu să stea acasă, le-a fost greu să își reducă viața într-un fel total neașteptat. Eu sunt foarte conștient că medicilor le-a fost extrem de greu, că personalului medical i-a fost extrem de greu și îi este în continuare, dar împreună am obținut aceste rezultate. Și, repet: pericolul nu a trecut. Pericolul nu a trecut și este nevoie în continuare de maximă atenție.
Faptul că din 15 mai este posibil să relaxăm anumite măsuri nu înseamnă în niciun caz că revenim la viața noastră normală pe care am avut-o înainte de epidemie. Deci 15 mai, dragii mei, nu înseamnă o revenire bruscă la normalitatea pe care am cunoscut-o.
În realitate, experții ne spun că nici nu știm când vom reveni la o viață normală, așa cum o știm noi de dinainte de pandemie. Vor rămâne foarte multe restricții în vigoare, nu vom putea să ne întâlnim decât maximum câte trei, nu vom putea, o vreme destul de bună, să ieșim, de exemplu, la restaurant sau la mall. Nu vom putea, imediat după 15 mai, nici măcar să plecăm din localitate, decât dacă avem un motiv foarte serios. Aceste lucruri, sigur, vor fi încă detaliate.
În majoritatea unităților – fie ele comerciale, sau economice, sau de stat – la ușă va fi cineva care ne măsoară temperatura, și să nu permitem accesul persoanelor bolnave, fiindcă ele reprezintă un risc. Iată câte și mai câte restricții vom avea.
Marile festivaluri probabil nu vor avea loc în acest an. Nu putem să riscăm să avem un număr mare de persoane adunate într-un loc. Știu că sunt mulți care își doresc, de exemplu, să se reia competițiile sportive. Dacă se vor relua – atenție, dacă se vor relua – există o probabilitate mare să se reia fără spectatori.
Deci lucrurile, în niciun caz, nu vor intra, din păcate, repede în normalitate, iar măsurile pe care le vom lua de reducere a restricțiilor vor fi graduale, nu se întâmplă totul dintr-o dată. În 15 mai va fi ceva, de la 1 iunie, dacă totul merge bine, atenție, încă ceva, din 15 iunie încă ceva, din 30 iunie sau 1 iulie încă ceva și întotdeauna cu ochii pe statistică. Dacă după o măsură crește dintr-o dată numărul de bolnavi, măsura se ia înapoi, nu avem ce face. Deci trebuie să fim foarte, foarte atenți.
E nevoie de atenție, este nevoie de echilibru, este nevoie de o abordare responsabilă. În timpul stării de urgență, majoritatea măsurilor au fost coercitive, le-am impus prin decret, care a fost aprobat de Parlament. Ușor, ușor autoritățile trebuie să se retragă puțin din această atitudine coercitivă și oamenii simpli trebuie să preia responsabilitatea. Vom avea, de exemplu, după 15 mai obligația să purtăm măști când suntem în spații publice închise, când mergem cu autobuzul, cu metrou, cu trenul, și așa mai departe. Deci, lucrurile vor evolua gradual.
Guvernanții au acționat corect, specialiștii au venit cu sfaturi și cu soluții bune, și acum urmează să dăm și noi exemplele, noi, simplii cetățeni, să dăm exemple. Că am vorbit de guvernanți, să știți că, atunci când a început epidemia, rezervele României au fost goale, nu au existat pur și simplu. Nu au existat rezerve de măști, nu au existat rezerve de biocide, au existat foarte puține medicamente și acestea toate au trebuit procurate într-un timp record, și s-au procurat. S-au folosit nu doar banii puțini care au fost la visteria noastră, s-au folosit cu mare succes și banii europeni, și se folosesc în continuare – am dat niște date săptămâna trecută, când am avut Consiliul European în format de videoconferință.
România are acum acces la un miliard și jumătate de euro din fondurile europene aferente acestui exercițiu bugetar, care vor fi folosiți pentru achiziții de dispozitive medicale, medicamente, pentru sporurile care se vor da medicilor și personalului din spitale, și așa mai departe. Am obținut aceste lucruri de la Uniunea Europeană, sunt bani pentru români, sunt bani pentru spitalele noastre, pentru personalul nostru, pentru resursa umană din România.
În paralel, obligați și de epidemie, dar și împinși de pretențiile electoratului, Guvernul a început să pună în practică reforme, reforme promise, reforme necesare, reforme oportune. De exemplu, s-a progresat foarte mult în materie de digitalizare a administrației. Asta e partea pozitivă. Deci, în felul în care s-a reacționat și până acum, am obținut rezultate notabile.
Nu toți însă, nu toți politicienii au dorit să fie de partea care se ocupă de îngrădirea epidemiei, de partea care se ocupă de români.
Avem un contraexemplu, mare cât Casa Poporului. Contraexemplul este Parlamentul și modul în care unele partide și unii lideri au înțeles și înțeleg să folosească această nenorocire pentru câștigul lor electoral în această perioadă critică.
În Parlament, fie că s-a lucrat în sistem video sau la distanță, fie că s-au adunat unii, am văzut un spectacol ciudat, un spectacol sinistru, aș zice, un festival deplorabil, instrumentat de aceiași politicieni. Care și înainte de criză au avut un comportament destul de nociv și cert demagogic, oamenii care au lăsat România fără bani.
Banii românilor au fost risipiți pe guvernele pesediste. Acești bani au fost risipiți în loc să fie investiți acolo unde aduceau un câștig pentru toată țara. Este trist ca, după ani și ani de guverne pesediste, să ne găsim în situația să facem față unei epidemii groaznice cu vistieria aproape goală, fără rezerve, și tot aceiași pesediști să strige în Parlament că Guvernul și Președintele nu fac ce trebuie. Este ceva jalnic.
Și, în plus, vin aproape zilnic cu inițiative, care de care mai populiste – vor să ofere tot, că, așa-i?, nu dau de la ei – măsuri populiste care este imposibil să fie puse în practică de cineva.
Aceștia sunt politicienii care se cațără pe spaimele oamenilor și votează legi inaplicabile, doar pentru a câștiga capital electoral. Este ceva jalnic.
Au fost o serie de gesturi iresponsabile în Parlament, transformate în acte normative care apasă asupra bugetului public, care și așa este sub un stres enorm, fiindcă din cauza epidemiei avem probleme economice mari. Putem să gestionăm economia României, dar în niciun caz nu se poate așa, cu gesturi populiste, un gest după altul, după altul.
Dăm la toată lumea? Ok, dăm, de unde să dăm? Putem să dăm doar atât cât este.
Iar acești politicieni, ca să trag linie, că nu vreau să vorbesc prea mult despre ei, n-au învățat nimic din greșelile trecutului și ei compromit, prin acest comportament, viitorul întregii națiuni.
Ei compromit prin acest comportament populist, demagogic, viitorul generațiilor de români care vor veni după noi. Și vă spun drept, eu nu voi tolera așa ceva!
Dacă aveți întrebări, poftiți.
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Cum considerați că au gestionat autoritățile române pandemia COVID-19? Credeți că se putea face mai mult? Mă refer aici la domeniul medical, la cel economic, dar și la măsurile de ordine publică.
Klaus Iohannis: Am spus-o și înainte și cred că este bine să o repet. Autoritățile s-au comportat responsabil, au luat măsurile corecte și la timp și inclusiv măsurile economice care s-au luat, respectiv care sunt în pregătire, sunt măsuri de bun-simț și care vor ajuta real economia românească. Trebuie să facem diferența între măsurile care vin să ajute real recuperarea economică și măsurile populiste, care nu ajută în fond pe absolut nimeni, măsuri pe care, din păcate, le-am văzut în Parlamentul României.
Jurnalist: Ați participat la mai multe videoconferințe cu liderii europeni. Considerați că a existat la nivel european, dar și între statele membre o coordonare în ceea ce privește diminuarea răspândirii infecției cu COVID 19?
Klaus Iohannis: Trebuie să recunoaștem că la început coeziunea a fost un pic mai puțină. Fiecare stat membru s-a concentrat pe propriile probleme, multe granițe s-au închis, multe abordări comune au rămas pe drum, de exemplu, spațiul Schengen nu mai există de facto de la începutul crizei, dar în paralel Comisia a încercat să vină cu măsuri care să sprijine statele membre în lupta împotriva acestei pandemii și au reușit. De acolo au venit acești bani, un miliard și jumătate, pe care putem noi să îi folosim pentru medicamente, pentru diferite sisteme medicale, pentru a recompensa pe cei care lucrează direct cu bolnavii. Pe parcurs, lucrurile s-au îmbunătățit și ultima dată am reușit să convenim nevoia unui mare fond de revenire a economiei, care sigur încă nu este elaborat în detaliu, va fi corelat cu bugetul următorului ciclu și cred că în final vom ajunge la o concluzie care va bucura pe toată lumea, fiindcă vom avea efectiv bani pentru a veni cu măsuri economice substanțiale, grele.
Jurnalist: A apărut în ultima săptămână o întreagă discuție despre miile de români, muncitori români plecați la muncă în Germania, în Austria. Știați despre felul în care autoritățile urmează să gestioneze această situație? Și mă refer la acele măsuri care au lipsit cu desăvârșire, cele medicale, de distanțare, au plecat claie peste grămadă, fără măști de protecție, fără să fie verificați din punct de vedere medical și inclusiv din zone carantinate, cum este Suceava. Dacă ați știut despre această situație sau cum o vedeți în momentul de față?
Klaus Iohannis: În fiecare an, din păcate, mulți români au plecat la muncă în străinătate. De după Revoluție până astăzi au plecat, se pare, peste 4 milioane de români din țară. Este o pierdere mare pentru noi, dar sunt și mulți care pleacă sezonier, se întorc, și cu banii pe care îi câștigă își duc traiul în România și își finanțează familiile. Oamenii care pleacă, sezonieri, majoritatea pleacă fiind sub contract din partea unor agenți economici, nu sunt organizați de stat, cum se spune. Este alegerea lor și probabil va trebui să ne gândim bine cum putem să le oferim un viitor în România, ca să nu mai fie obligați să plece la munci agricole în alte țări. Însă se pare că la început au existat probleme organizatorice. Pe parcurs, ele au fost remediate, dar este clar că la început au fost greșeli și cei care au greșit vor trebui să plătească. Au fost greșeli de organizare.
Jurnalist: Și o întrebare politică: se discută în ultima perioadă, tot așa, de câteva zile, chiar și în Parlament despre inclusiv amânarea datei alegerilor parlamentare, împinse undeva în prima parte a anului viitor. Dacă sunteți de acord și cum vedeți situația?
Klaus Iohannis: Sunt mai multe lucruri aici de care trebuie să ținem cont. Primul lucru este că ne spun tot mai mulți experți că nu vom scăpa de virus și va trebui să găsim un mod de a trăi cu această boală. Asta sper eu că înseamnă că vom avea bolnavi, cum am avut, în toți anii am avut bolnavi de gripă, dar viața a continuat. Sper să ajungem tot acolo – să avem, din păcate, câțiva bolnavi, dar restul societății să poată să își vadă de treabă. Dar nu știm dacă în acest an ajungem acolo. Și atunci este prematur să spunem că vom avea sau nu vom avea în septembrie, sau în octombrie, sau în decembrie alegeri. Acest lucru depinde de cum gestionăm noi epidemia și cum reacționează populația în continuare la acest virus. Important este, după părerea mea, să facem alegerile atunci când nu reprezintă un pericol pentru populație. Eu nu o să fiu de acord să facem alegeri atunci când epidemia încă există și sunt un număr semnificativ de bolnavi. Eu îmi doresc să reușim în această toamnă să avem și alegeri locale, și, la termen, spre sfârșitul lui noiembrie, la începutul lui decembrie, alegeri parlamentare. Dar, dacă nu se pot ține în siguranță, atunci vor trebui amânate. Nu voi tolera în niciun caz să avem alegeri sub semnul epidemiei.
Jurnalist: Având în vedere că această criză ne-a prins total nepregătiți din punct de vedere al producției de echipamente, mă refer la Europa, ar fi utilă selectarea unor sectoare esențiale pentru o producție națională sau europeană? Mă refer, în primul rând, la cele de echipamente sanitare.
Klaus Iohannis: Răspunsul este categoric da. Avem nevoie să readucem anumite producții în România, cum am discutat și la nivel european, și bine că ați adus vorba, să încurajăm sectoare întregi, sectoare strategice să se relocheze în Europa, fiindcă toată lumea știe, nu este niciun secret, la începutul acestei pandemii am fost puși în situația să cumpărăm echipamente de protecție, ventilatoare, și așa mai departe, din țări care sunt foarte departe de noi, și nu vorbesc foarte departe geografic, fiindcă asta se rezolvă relativ simplu, ci sunt foarte departe de noi din punct de vedere al percepției unui sistem democratic. Nu cred că cineva găsește că este un lucru bun să nu avem pe ce pune mâna în momente de criză, și părerea mea este că va exista o regândire și o reașezare a lanțurilor economice, a lanțurilor de producție, în așa fel încât, sigur, nu trebuie să producă fiecare țară fiecare piesă, dar trebuie să avem grijă ca în Uniunea Europeană să existe facilități de producție acolo unde se realizează o producție strategică, iar pentru noi sunt convins că se vor găsi suficienți antreprenori români care vor sesiza oportunitatea să producă și să vândă materiale, care în ultimii ani, din varii motive, nu s-au mai produs la noi, de exemplu măști.
Jurnalist: Și a doua întrebare, ce soluții au părinții care trebuie să revină la muncă, având în vedere că pe perioada verii vor fi închise grădinițele și creșele, atât cele de stat, cât și cele private?
Klaus Iohannis: Mulțumesc! Există o legislație în vigoare care permite unui părinte să stea acasă dacă școala este închisă. Eu cred că foarte mulți au o problemă cu asta, dar, pe de altă parte, gândiți-vă ce problema ar avea dacă și-ar trimite copilul la școală și copilul ar veni bolnav acasă și-ar aduce boala în familie, cred că ar fi mult, mult mai complicat, și având în vedere că există această lege care sprijină și practic și financiar părinții care trebuie să stea cu copiii, își va găsi fiecare familie de români o soluție proprie, cu toții, evident, în speranța că această fază nu va dura prea mult.
Jurnalist: Domnule Președinte, când ne-ați anunțat despre faptul că școlile de la noi din țară vor rămâne închise, ne-ați dat exemplul din Franța, acolo unde, spuneați dumneavoastră, s-ar fi redeschis experimental o școală și ar fi apărut foarte multe cazuri de îmbolnăviri. Oficialii francezi vă contrazic și spun că ei nu au deschis, ba, din contră, vor deschide pe 11 mai. A fost vorba despre o informație eronată care a ajuns la dumneavoastră?
Klaus Iohannis: Informația este corectă. Cred că s-a dat cam multă atenție acestui exemplu. Este doar un exemplu. Fundamentarea pentru decizia noastră am spus-o ieri și o să o repet imediat. Unii dintre dumneavoastră au cerut informația și colegii mei de la departament o să vă dea linkul. Este un studiu făcut de Institutul Pasteur și alții, care au ajuns la această concluzie. Este verificabil și nu m-am referit la situația de ieri sau de alaltăieri din Franța, ci am spus că există un exemplu care ne arată că situația în școli este complicată. Atât.
Însă decizia de a nu deschide școlile din România nu s-a bazat pe acest exemplu. Decizia s-a bazat pe faptul că în școlile noastre distanțarea nu poate fi realizată în condiții de școală normală și în școlile noastre sunt foarte mulți elevi. Știți că sunt școli care lucrează în schimburi, deci distanțarea nu se poate realiza. Elevii merg de acasă la școală și pot duce boala acolo. Elevii se pot infecta la școală și pot duce boala acasă, unde mulți, de exemplu, trăiesc și cu bunicii, care sunt grup foarte vulnerabil. Din aceste motive și încă altele, am decis, cu toții împreună, să nu redeschidem școlile decât pentru clasele terminale și aici, iarăși s-au grăbit unii, elevii din clasele terminale nu sunt obligați să meargă la școală. Ei au această oportunitate să meargă la școală pentru pregătirea examenelor. Dacă nu vor, nu vor merge și se pot pregăti în continuare altfel.
Și aici vreau să fim foarte bine înțeleși: nu este nimeni obligat să meargă la școală. Ei pot merge și vă dați seama că atunci când dintr-un ciclu întreg merge doar o clasă, atunci se pot realiza condiții de distanțare, condiții de igienizare și condiții de evitare a contactului și aceste lucruri sper să fie foarte clare. Sunt și multe alte exemple pe care nu le-am mai dat, fiindcă am vrut să fac – și am făcut – o declarație concisă și destul de clară pentru marea majoritate a elevilor.
Dacă doriți, pot să intru și eu în oricâte detalii, dar am dorit să las aceste detalii conducerii ministerului de resort. De exemplu, puteam să vă spun că în Italia s-a luat aceeași decizie: să nu se mai deschidă școlile până în septembrie și pe parcurs și alte state vor lua decizii, fiecare cum dorește. Sunt și alte exemple. În Danemarca, de exemplu, s-au deschis școlile, dar probabil în Danemarca condițiile sunt puțin altele decât la noi, bănuiesc că acolo sunt mai puține școli unde se lucrează în schimburi și probabil sunt și mai puține școli care încă nu au apă curentă.
Jurnalist: În declarația pe care ați făcut-o la început, punctați faptul că după 15 mai nu vom putea merge liber la restaurant, în mall. Voiam să vă întreb dacă ne puteți înainta o altă dată pentru redeschiderea restaurantelor, a mall-urilor și a hotelurilor care sunt închise în acest moment?
Klaus Iohannis: Aceste lucruri putem să le comunicăm doar pas cu pas, fiindcă ele depind de evoluția epidemiei și nu putem să știm astăzi câți bolnavi vom avea, de exemplu, pe 5 iunie sau pe 28 mai, însă pot să vă spun că săptămâna viitoare vom lua o decizie în ceea ce privește forma în care continuăm, dacă continuăm cu stare de urgență sau găsim o variantă administrativă alternativă. Putem să comunicăm dacă, de exemplu, din 15 mai vom putea să mergem, să zicem, la dentist sau nu, dar acest lucru putem să-l comunicăm săptămâna viitoare, cu aplicare din 15 mai.
Încă o dată: decizia o luăm săptămâna viitoare, am dat exemple de posibile relaxări, ca să nu fiu greșit înțeles, iar după o săptămână, două, când vedem cum apar reacțiile la măsura respectivă, vom putea să anunțăm următoarea măsură și tot așa până, sper eu, în vară, când putem să renunțăm la foarte multe restricții, dar la unele, vă spun de pe acum că nu vom putea renunța. De exemplu, nu putem să renunțăm la mască, fiindcă ea protejează și pe cel care o poartă și pe ceilalți cu care se întâlnește.
Jurnalist: Ați precizat chiar dumneavoastră în discursul de început că românilor le-a fost greu în perioada de izolare, viața noastră s-a schimbat. Aș vrea să vă întreb cum va ajuta statul cetățenii pentru a reveni, o revenire atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere economic?
Klaus Iohannis: Vom avea măsuri de relaxare pas cu pas și la momentul acesta nu putem să spunem decât ce vom prevedea peste maxim două săptămâni, însă viața noastră a tuturor va rămâne încă luni de zile sub semnul acestei epidemii. Vom ști abia în octombrie, noiembrie, de exemplu, dacă va exista sau nu va exista al doilea val. Experții au păreri împărțite – unii spun că va exista, alții că nu va exista și, în funcție de asta, se va schimba viața noastră, a tuturor și sunt foarte mulți specialiști medici care spun că va dura foarte mult până când viața noastră va reveni la normalitatea pe care am cunoscut-o înainte de pandemie, dar, pe lângă aceste vești neplăcute, apăsătoare, este evident că apar și oportunități. Apar oportunități în piața muncii, apar oportunități pentru noi afaceri în zone care până acum poate nu au fost profitabile și întreaga societate va constata că sunt valori despre care am discutat, dar nu le-am trăit, cum sunt valori despre care nu am discutat, dar le-am trăit și așa pot să spun că viața noastră a tuturor va suferi schimbări.
Jurnalist: Și încă o întrebare, dacă îmi permiteți, cum este respectat dreptul la educație, în contextul desfășurării cursurilor online, în condițiile în care copiii din mediul rural nu au acces la internet, la informație?
Klaus Iohannis: Este o problemă importantă pe care am discutat-o în toate întâlnirile pe care le-am avut, au fost mai multe întâlniri care au avut ca temă școala, revenire sau nu. Foarte mulți copii, din fericire, au acces online. Mulți copii nu au. Pentru ei ministerul va veni cu soluții, probabil, posibil, cu achiziții de tablete care vor fi puse la dispoziție. Acolo unde copiii, de exemplu, nu au notă în catalog de la începutul semestrului doi, vor fi invitați la școală în condiții de maximă siguranță și distanțare. Poate vor da o lucrare de control sau vor da un răspuns la o temă și în acest fel vor putea să fie încheiate situațiile lor.
Este o preocupare pe care eu o am de multă vreme. Știu că în conducerea ministerului există foarte multe discuții pentru a rezolva aceste chestiuni și pot să vă spun că am discutat foarte detaliat despre ce trebuie să facă ministerul în timpul verii, când obligatoriu trebuie să ne pregătim pentru un posibil val doi de epidemie și eu am pretenția ca până în septembrie să găsim soluții pentru exact acești copii, care acum nu au putut să beneficieze de o formă de învățământ la distanță.
De asemenea, am pretenția și am găsit că la minister se vede exact la fel chestiunea, să fie elaborate ghiduri și pentru dascăli. Majoritatea dascălilor improvizează, trebuie s-o recunoaștem, acum când lucrează online. Trebuie să existe ghiduri, trebuie să se facă metodologii, trebuie să se facă material auxiliar online, care va fi folosit de dascăli atunci când se va reveni, dintr-un motiv sau altul, pe care acum putem doar să-l ghicim pe forma de învățământ online. Este foarte, foarte mult de lucru și ținta nu sunt doar copiii care acum nu au acces, ținta este întreaga populație școlară și dascălii care vor trebui să știe cum să folosească aceste medii pentru a garanta o școală performantă.
Jurnalist: Domnule Președinte, după data de 15 mai aveți posibilitatea să prelungiți starea de urgență sau guvernul poate da stare de alertă? Voiam să vă întreb dacă aveți o decizie în acest sens luată până acum și, dacă nu, dacă mâine la întâlnirea pe care înțelegem că o veți avea cu domnul Ludovic Orban se va discuta despre acest aspect.
Klaus Iohannis: Noi discutăm aceste variante de două săptămâni, nu începem discuția mâine. Însă decizia nu o vom lua mâine, fiindcă vrem să urmărim cum evoluează situația din punct de vedere epidemiologic și decizia, dacă vom prelungi starea de urgență sau dacă vom găsi o formă alternativă, de exemplu, stare de alertă, această decizie o vom lua, probabil, în cursul săptămânii viitoare când avem noi date despre mersul epidemiei, însă pot să vă spun, poate cu titlul de premieră, că legislația secundară aferentă variantei în care nu prelungim starea de urgență este aproape finalizată.
Eu am dorit să fim pregătiți din timp și pentru o variantă, și pentru cealaltă, ca să nu fim iarăși în situația de stres, cum am fost la începutul epidemiei când, din neglijența guvernelor PSD, nu s-au clarificat multe chestiuni: nu au fost bani, nu au fost rezerve. Acum vreau să avem legislația clară, să avem rezervele deja existente, atât cât se poate, iar până în toamnă să avem rezerve semnificative pentru situația în care va veni al doilea val sau va veni altă boală, fiindcă se vede bine că nu putem să avem garanția că nu vine o altă boală peste un an, peste doi, peste 20, bine ar fi să nu mai vină niciodată, dar iată că această siguranță pe care am crezut că am obținut-o a fost o iluzie.
Jurnalist: Într-una dintre intervențiile domniei voastre din această perioadă ați vorbit despre o reevaluare a cheltuielilor bugetare pe acest an, iar Legea pensiilor, dacă punctul de pensie se majorează cu 40%, înseamnă zece miliarde pe ultimele patru luni din acest an și 30 de miliarde anul viitor. Avem în continuare avertismente de la trei agenții de rating, de la BNR, de la Consiliul Fiscal, cu privire la faptul că nu ne permitem, deocamdată, această majorare a punctului de pensie cu 40%. Sunteți de acord cu această majorare de 40% sau vi se pare mai degrabă riscantă?
Klaus Iohannis: Aceasta este o chestiune care trebuie analizată cu mare atenție de experți, de guvernanți și, la momentul în care avem suficiente date, probabil la jumătatea anului pentru rectificarea bugetară de atunci, guvernul va trebui să ia o decizie, fiindcă după jumătatea anului deja lucrurile trebuie să fie foarte bine clarificate.
Însă vreau să vă spun o chestiune care mă privește pe mine. Mi s-ar părea nedrept ca pensionarii să plătească întreaga notă de plată a epidemiei. Deci, eu voi avea rugămintea către guvernanți, atunci când se va face analiza, să fie o analiză făcută care ține cont și de faptul că și pensionarii sunt nu doar categorie vulnerabilă, sunt și categorie de foarte multe ori dezavantajată în România. Dacă se va putea, sau nu se va putea, sau cât se va putea – asta este o întrebare la care o să răspundă, la momentul oportun, Guvernul.
Jurnalist: Domnule Președinte, ați spus de două ori în declarația de astăzi că parlamentarii promovează măsuri populiste, imposibil de pus în practică de cineva. Care sunt aceste măsuri populiste, punctual, care sunt imposibil de pus în practică?
Klaus Iohannis: Puteți să luați lista legilor care au fost aprobate, respectiv veți vedea lista legilor pe care le trimite PNL la Curtea Constituțională sau pe care le voi trimite eu la Curtea Constituțională, și atunci veți putea să vă lămuriți, bucată cu bucată.
Jurnalist: Și o întrebare de politică internațională. Ce subiecte de politică ați discutat cu Președintele Donald Trump, în discuția pe care ați avut-o?
Klaus Iohannis: Datele din această conversație, care pot fi comunicate public, au fost cuprinse în comunicatul pe care l-am dat după convorbire. A fost o discuție foarte caldă, foarte bună. Evident că am discutat despre măsurile pe care le-am luat și noi, și ei, în această pandemie.
Am discutat despre problema materialelor de protecție, despre problema ventilatoarelor și Președintele Trump, imediat a întrebat dacă avem nevoie de ventilatoare. Am spus că da, avem nevoie. Și a spus că va analiza și va trimite, cât se poate de repede și cât se poate, ventilatoare în România.
Am discutat, evident, despre impactul economic, despre măsurile de relaxare pe care le au ei în vedere, le avem noi în vedere și despre securitatea flancului estic al NATO, flanc estic pe care ne aflăm noi, și i-am spus foarte franc Președintelui Trump că noi contăm pe Statele Unite ale Americii și pe NATO pentru a asigura securitatea noastră pe flancul estic.
Jurnalist: Într-una din intervențiile dumneavoastră anterioare, atunci când ați vorbit despre relaxarea măsurilor și despre renunțarea la Starea de Urgență după data de 15 mai, ați vorbit, de asemenea, și despre faptul că nu vom mai fi nevoiți să umblăm cu acea hârtie după noi, cu acea declarație. Puteți să ne lămuriți acum când o să avem nevoie de declarație? Când ieșim din casă? Bătrânii pot ieși fără acea declarație din 15 mai? În afara localității, de asemenea, o să avem nevoie de acel document?
Klaus Iohannis: Săptămâna viitoare, când vom decide dacă vom prelungi Starea de Urgență, sau vom înlocui Starea de Urgență prin altă măsură administrativă, vom clarifica, fără îndoială, toate aceste chestiuni de detaliu. Nu vreau să intru astăzi în aceste detalii, însă am considerat că este bine ca românii să știe din capul locului că există un termen la care începem relaxarea, fiindcă nu putem, pur și simplu nu putem să stăm la infinit blocați cu toată țara, și datele epidemiologice de până acum ne arată, și de asta am și venit cu graficul, că evoluția la noi în țară până acum a fost una relativ bună, deci stăm mult mai bine ca multe alte țări cu sisteme mult mai performante decât noi.
Este foarte clar că această lună și jumătate, și până la final două luni, apasă foarte mult, nu numai asupra economiei, apasă inclusiv asupra stării populației, și cred că a fost nevoie la momentul respectiv de, cum se spune, o luminiță de la capătul tunelului, să știe oamenii că viața merge mai departe, că ne gândim la ei și că avem în vedere măsuri care vin, inclusiv pentru ei, ca să înceapă să se simtă iarăși într-o, cum au spus unii specialiști, într-o nouă normalitate, fiindcă normalitatea normală de dinainte nu o vom atinge decât după destul de mult timp.
Jurnalist: Și voiam să vă mai întreb: este nevoie de această luminiță de la capătul tunelului despre care vorbeați, dar ce ne facem dacă, după ce se relaxează aceste măsuri, numărul îmbolnăvirilor va crește? Avem exemplul Germaniei, care a luat măsuri de relaxare. Economia are nevoie de aceste măsuri, dar ce se întâmplă dacă după aceea o să avem din nou un val de îmbolnăviri?
Klaus Iohannis: De aceea relaxarea să facem în pași, și nu dintr-o dată și fiecare măsură trebuie analizată în funcție de rezultate și, da, dacă, din păcate, vom avea după o măsură x – nu știu care va fi acum – dacă vom avea un număr foarte mare de infecții, atunci va trebui reevaluată măsura care a adus la acele creșteri, însă aceste chestiuni pot fi discutate teoretic în foarte multe feluri. În practică, de asta relaxăm în pași, ca atunci când măsura se dovedește a fi fost proastă, să o putem lua înapoi.
Jurnalist: Aș fi vrut să vă întreb, pornind de la ceva ce ați spus mai devreme, că povara acestei crize nu trebuie să o suporte cei mai vulnerabili, și anume pensionarii, că trebuie să existe un soi de solidaritate. V-aș întreba, în acest moment, cum vedeți, care ar trebui să fie solidaritatea din acest punct de vedere suportată și de către cei din sistemul public, de bugetari, pentru că s-a intenționat un șomaj tehnic și acolo, dar a fost abandonat, din perspectiva demnitarilor, din perspectiva celor plătiți din fonduri publice, dacă și acolo va exista un anumit tip de solidaritate și dacă măsurile de solidaritate pentru cetățeni luate deja, cum este cel al șomajului tehnic, dacă vor continua și după starea de urgență?
Klaus Iohannis: Da, vedeți, solidaritatea nu poate fi o măsură de coerciție, solidaritatea trebuie să vină de la fiecare, fiecare însemnând fiecare om, sau fiecare firmă, sau fiecare ONG și atunci este clar că solidaritatea nu poate fi forțată și nu poate fi impusă, dar, pe de altă parte, sunt foarte bucuros să constat că avem foarte mult din acest sentiment în societatea românească, avem foarte multă solidaritate. De aceea, vă amintiți, acum câteva zile am fost la un centru care a fost pregătit pentru bolnavi cu simptome foarte puține, un centru care a fost construit şi amenajat numai din fonduri private. Firme, persoane private, ONG-uri, voluntari au făcut fiecare ce au putut și au realizat acea unitate de suport. Pe de altă parte, am avut firme, antreprenori care, efectiv, au donat materiale de protecție. Știți, probabil acea măsură unde un număr impresionant de măști a fost pus la dispoziție, gratuit, de câțiva antreprenori care au hotărât să facă acest lucru. Şi, da, cred că vor continua aceste dovezi de solidaritate și în perioada următoare.
Jurnalist: Ați dat, mai degrabă, exemple din mediul privat. Vă întrebam din partea celor care sunt plătiți din fonduri publice și unde o decizie ar putea fi luată la nivelul Guvernului, chiar fuseseră în analiză astfel de măsuri. Credeți că ar trebui să se ia niște măsuri pentru această categorie? S-a vorbit inclusiv de o reducere a indemnizației demnitarilor, de exemplu. S-ar impune, nu s-ar impune, ar fi un o mostră de solidaritate cerută din partea lor, până la urmă, printr-o lege, ce-i drept?
Klaus Iohannis: Eu sunt convins că demnitarii vor înțelege că solidaritatea este importantă și în politică și vor acționa ca atare.
Jurnalist: Voiam să vă întreb când și dacă ați primit informări de la servicii, înainte de a începe această epidemie în România, și dacă nu cumva era nevoie de niște măsuri mai stricte, la început, când acest virus a venit din Italia și din afară, în general? Pentru că nu prea au fost teste când au venit oamenii cu avionul sau când au fost puși în carantină. Ar fi fost altfel în acest moment întreaga situație, dacă s-ar fi luat mai multe măsuri atunci, la început?
Klaus Iohannis: Eu cred că noi am reacționat foarte bine și foarte repede și rezultatul se vede. Avem, în comparație cu alte țări, foarte puțini bolnavi, dintr-un număr de români. Sigur că au existat informări, nu doar de la servicii, sunt informări din spațiul public. De exemplu cele mai importante și cele mai multe le-am primit de la Organizația Mondială a Sănătății, care sunt informări publice, destinate guvernelor, administratorilor publici. Noi am ținut cont de acestea și Guvernul Orban a luat primele măsuri foarte concrete, de achiziții și așa mai departe, cu mult timp înainte să avem vreun caz în România, chestiune care nu s-a prea întâmplat în altă parte. Foarte mulți au așteptat până au avut un număr de cazuri, unii chiar până au avut persoane decedate, și abia atunci au început să ia măsuri și, probabil, noi ne-am mișcat mai repede și rezultatele, cel puțin până acum, se văd. Deci aceste povești, care știu că mai circulă în spațiul public, că noi am reacționat târziu, că se putea și altfel. Eu pot să vă spun că România a reacționat la timp și a reacționat proporțional și potrivit. Guvernul a făcut o treabă foarte bună aici.
Jurnalist: Și dincolo de starea de urgență și legislația care o cuprinde, vreau să ne spuneți dacă vi s-a părut totuși că au existat unele excese din partea oamenilor legii, sunt unele cazuri care au apărut în spațiul public în care polițiștii au fost mai agresivi și, de asemenea, această dorință a unor polițiști de a da multe amenzi populației care nu respectă regulile.
Klaus Iohannis: Și forțele de ordine au fost prezente și au acționat foarte eficient. Este adevărat, și noi cunoaștem cu toții că au fost și unele exagerări, persoanele respective sunt trase la răspundere, sunt sancționate, sunt eliberate din poziții de conducere, dar sunt foarte puține astfel de cazuri. Gândiți-vă că au fost zeci și zeci de mii de polițiști și jandarmi, însoțiți de forțe ale armatei, care au venit să-i sprijine și care și-au făcut treaba foarte, foarte bine. Deci trebuie să recunoaștem și aceste lucruri și poate un pic să fim chiar mândri de ei, că am reușit să ținem o astfel de epidemie și astfel de măsuri coercitive ieșite din comun sub control. Nu a mai existat nicio situație în România postdecembristă, deci după Revoluție, când oamenii au trebuit să suporte atâtea măsuri coercitive și iată că au făcut-o, sigur, marea majoritate au făcut-o fiindcă au crezut că este bine și au respectat aceste norme. Dar și cei care nu le-au respectat au fost imediat trași la răspundere și forțele noastre de ordine publică, asta trebuie să o spun foarte clar, și-au făcut treaba foarte bine.
Jurnalist: Domnule Președinte, aș vrea să revin la o discuție în legătură cu micii întreprinzători, care în această perioadă au fost nevoiți să își închidă afacerile. Ce mesaj aveți pentru ei? Și, de asemenea, sunt foarte mulți cititori care ne scriu și ne roagă să întrebăm când se deschid, de exemplu, cabinetele stomatologice – sunt servicii medicale esențiale, necesare – și, de asemenea, poate chiar și frizeriile, acolo unde se poate lucra oarecum în condiții de protecție. La cabinete stomatologice doctorii poartă mască, mănuși chirurgicale, bănuiesc că se poate lucra într-un oarecare ritm.
Klaus Iohannis: Pentru antreprenorii care au probleme reale din cauza măsurilor care s-au luat din cauza epidemiei, evident că există o preocupare, din partea Guvernului și din partea mea, pentru a veni în sprijinul lor. Vor fi măsuri pe parcursul următoarelor luni care vine în sprijinul lor. Primele măsuri deja s-au luat, și pentru mediul de afaceri, și pentru oamenii care sunt, de exemplu, în șomaj tehnic, pentru persoanele care trebuie să stea acasă cu copiii care nu pot face la școală, și așa mai departe.
Deci, măsuri s-au luat și se vor lua și în continuare, inclusiv măsuri care vor fi finanțate din bani europeni, deci vom avea măsuri finanțate de noi, vom avea măsuri finanțate din bani europeni.
Dar nu toate măsurile sunt pe masă astăzi, fiindcă trebuie să fim realiști. Suntem în mijlocul crizei. Trebuie să avem răbdare, în unele zone să se așeze praful, să tragem linie, să vedem ce s-a întâmplat și cum putem să venim cu măsuri care, în fond, ajută economia românească.
Vor fi sectoare unde este nevoie de anumite măsuri, vor fi alte sectoare unde este nevoie de alte măsuri. Eu știu că se lucrează intens în Guvern la aceste măsuri, la pregătirea lor, și la Ministerul de Finanțe, și la Ministerul Economiei, și sunt ferm convins că aceste măsuri vor avea rezultate foarte bune.
Una din măsurile multe așteptate, IMM Invest, deja a fost pornită, cu o mică întârziere, trebuie să recunoaștem, dar ea a fost pornită și vom avea încă alte și alte măsuri.
Iar în ce privește când se deschide una și când se deschide alta, în cursul săptămânii viitoare, când vom lua decizia cum continuăm după 15 mai, vom lua și decizii care privesc primele sectoare unde vom avea o redeschidere. Este prematur să vă spun astăzi, dar unele se vor redeschide – și, evident, asta ține de nevoia socială, dar și de riscul epidemiologic – și, după o analiză foarte serioasă, vom face comunicarea la momentul potrivit. Însă pot să vă spun că deja, în momentul acesta, când vorbim, pentru majoritatea zonelor se lucrează sau sunt gata elaborate deja protocoalele care prevăd dacă trebuie o mască specială, dacă trebuie un paravan, dacă trebuie dezinfectat, dacă trebuie termometru la intrare, dacă e voie – și probabil nu va fi voie – să se stea în sala de așteptare și multe alte lucruri. Vrem să punem la punct toate detaliile, ca atunci, când redeschidem ceva, să nu apară neclarități și, din acest motiv, prefer să nu vă dau anumite detalii acum, le vom comunica săptămâna viitoare, când avem toate datele epidemiologice.
Jurnalist: O a doua întrebare: în Parlament, la vot final se află legea vaccinării. Nu a fost dat până acum votul, deși de comisie legea a trecut undeva la începutul lunii martie. Știm că există presiuni făcute pe parlamentari, din partea celor care se opun acestei legi, parlamentarii respectivi au făcut și public presiunilor respective, și în contextul acestei pandemii, în care, cel mai probabil, va fi nevoie de un vaccin pentru a ne feri de coronavirus, care este mesajul dumneavoastră pentru parlamentari?
Klaus Iohannis: Acum, referitor la inițiative legislative, știți că nu le comentez, până nu ajung la promulgare. Sunt tot timpul schimbări în abordare. Pentru parlamentari, mesajul meu ar fi foarte simplu: fiți responsabili, fiți rezonabili, fiți parte din echipa care rezolvă problemele României, care rezolvă problemele românilor! Este o perioadă foarte grea și ar fi nevoie ca toată zona politică să se concentreze pe rezolvarea crizei.
Jurnalist: Domnule Președinte, în decursul acestor ultimi 10-20 de ani a mai fost o situație de urgență, în care domnul Emil Constantinescu a cerut, și s-a întâlnit, și a avut discuții cu liderii opoziției de atunci – atunci liderul opoziției era Ion Iliescu. În acest moment, dumneavoastră ați avut și, dacă ați avut, ce ați discutat sau, dacă nu ați avut, de ce nu ați avut niciun dialog cu liderul opoziției sau al doilea om în stat?
Klaus Iohannis: Acum, dacă ar fi fost întâlniri publice le-ați fi găsit în agenda mea, dar pot să vă spun că eu sunt în legătură cu toți liderii politici din România. Nu există nimeni cu care să nu fiu în legătură. Că nu vorbim în fiecare zi, este iarăși adevărat, dar acest mit al lipsei de dialog este un mit.
Jurnalist: Ce mesaj ați transmite dumneavoastră, să zicem, românilor, dar mai ales celor din Suceava, în condițiile în care acum 6 luni transmiteați un mesaj, în vizita dumneavoastră la Spitalul Județean, prin care apreciați activitatea managementului spitalului și activitatea administrației locale, iar drama a făcut ca, după 6 luni, din cauza acelui manager sau acelui management al spitalului, au murit oameni? Ce mesaj le transmiteți?
Klaus Iohannis: Mesajul pe care l-am mai transmis și pe care, sigur, pot să îl repet. Am fost în Suceava nu doar o dată, am fost de mai multe ori. Este un oraș în plină dezvoltare, cu oameni harnici, care vor să ducă o viață bună. Faptul că s-a ajuns cu acest oraș în carantină are foarte multe cauze, cu siguranță și un management, probabil, defectuos al acestei epidemii. Nu trebuie să mergem înapoi cu ani de zile, să vedem poate au fost, poate nu au fost probleme, dar această epidemie nu a fost bine manageriată. Au avut, în Suceava, foarte mulți români veniți din afară, în această perioadă, chestiune care iarăși a contribuit la un număr mare de îmbolnăviri. Sucevenilor le spun lucruri simple: respectați indicațiile autorităților, ca să scăpați cât mai repede de această epidemie!
Jurnalist: Pentru că au apărut destul de multe nelămuriri cu privire la acest subiect, ne puteți spune concret momentul în care ați avut primele semne că s-ar putea ajunge la o epidemie și dacă, de la acel moment, până la momentul în care s-au făcut achizițiile, ar fi fost suficient timp? Pentru că achizițiile au fost destul de greoaie.
Klaus Iohannis: Informațiile au fost puține la început și nu foarte lămuritoare. Trebuie să recunoaștem că și Organizația Mondială a Sănătății a stat destul de mult până când a decis că nu este doar o epidemie în Wuhan și provincia în care se află acest oraș, ci că evoluează spre pandemie.
Noi am reacționat imediat și vă amintesc că noi am reacționat la începutul lui februarie când, în Europa, lumea nu a crezut că se întâmplă ceva. Noi am reacționat, Guvernul a început să facă primele proceduri. A emis ordonanță de urgență specială pentru a putea face achiziții pe materiale, pe medicamente care ar fi trebuit să existe în stoc, dar din grija PSD-ului nu a existat nimic. Totul a fost gol, zero. Sunt acei oameni care astăzi vorbesc de pesediști, care astăzi, în Parlament, se dau mari iubitori de români.
Le știu pe toate, ne dau lecții tuturor, dar uită că ei au golit vistieria țării. N-au făcut investiții, chit că le-am atras atenția, la intervale regulate, în toți anii în care au guvernat. Și au guvernat prost, trebuie să repet aceste lucruri.
Sunt aceiași oameni din PSD care au avut grijă ca stocurile pe rezervele strategice să fie zero – deci zero! Legislația nu a fost actualizată, chit că au avut mare grijă să-și actualizeze legislația pe insula respectivă, pe alte chestiuni care au fost de maxim interes pentru dumnealor și, în acest fel, un guvern minoritar a fost în situația să recupereze într-un timp imposibil de scurt tot ce nu s-a realizat înainte și, surpriză, au cam reușit.
Jurnalist: Referitor la plata salariilor, puteți garanta că nu vor exista probleme cu aceste plăți ale salariilor având în vedere că, așa cum spunea și Ministrul Finanțelor, această plată a salariilor și nu numai depinde foarte mult de execuția bugetară și execuția bugetară ar avea de suferit?
Klaus Iohannis: Eu pot să vă spun că, la rândul meu, am pus această întrebare ministrului Finanțelor și mi-a garantat că nu vor exista astfel de probleme și că este complicat, este greu de acoperit deficitul bugetar, dar Ministerul are soluții, le pune în practică și oamenii își vor primi banii. Acesta este răspunsul pe care l-am primit eu când am întrebat.
Jurnalist: Domnule Președinte, vreau să vă întreb când credeți dumneavoastră că va fi reluată activitatea în turismul din România, în contextul în care astăzi spuneați că se vor relaxa restricțiile de la 15 mai, însă oamenii nu vor putea pleca din localitate dacă nu au un motiv serios. Pe de altă parte, Premierul Ludovic Orban a spus, săptămâna trecută, că se vor redeschide hotelurile din 16 mai.
Klaus Iohannis: Da. Toate aceste detalii vor fi lămurite în cursul săptămânii viitoare, dar nu putem să tratăm zona de servicii turistice, restaurante și așa mai departe, toate la pachet. Este, de exemplu, mai ușor să deschidem hotelurile, dar fără restaurante, fiindcă în camera de hotel este ușor să se cazeze o persoană, sau o familie, și atunci nu există nicio problemă de distanțare. Pe hol o să poarte toată lumea măști, dar nu va fi posibil, de exemplu, să funcționeze, chiar de la început, restaurantul hotelului, fiindcă acolo problema de distanțare este un pic mai complicată. Și, în acest fel, vom găsi soluții graduale pentru a redeschide cât se poate de repede, dar în condiții de epidemie și de siguranță, serviciile care se pot redeschide. Eu pot să înțeleg foarte bine, și îmi pare rău pentru antreprenorii care au probleme grave în acest sector, dar trebuie să recunoaștem: prioritară este sănătatea oamenilor și trebuie să ținem cont tot timpul de această prioritate. În contrapartidă, se lucrează la pachete de sprijin pentru antreprenorii care, sigur, vor avea nevoie de sprijin din partea Guvernului.
Jurnalist: Când credeți că se vor reîntoarce românii la locurile de muncă și ce măsuri au fost luate pentru a se putea evita aglomerația, de exemplu, din mijloacele de transport în comun?
Klaus Iohannis: La aceste normative și proceduri se lucrează și trebuie să vedem lucrurile așa cum sunt. Foarte multe sectoare nu s-au închis și oamenii au fost la lucru, merg în continuare la lucru, dar sunt foarte mulți care lucrează de acasă. Telemunca a devenit, iată, o realitate cotidiană, și sunt sectoare unde încă o bună vreme lumea nu se va întoarce, de exemplu în școli. Oamenii nu se vor întoarce în școli, deci întregul trafic aferent școlilor nu va exista până în toamnă, dar este foarte clar că și pentru mijloacele de transport în comun trebuie elaborate reguli foarte clare pentru a evita aglomerațiile și la urcare, de exemplu, în metrou, și la așteptare, și așa mai departe. Toate aceste lucruri sunt în curs de clarificare și în zilele și săptămânile următoare, întotdeauna cu timp suficient înainte de a pune în practică măsura, vom face cunoscute aceste lucruri.
Jurnalist: În condițiile în care canalele de comunicare tradiționale sunt sufocate de adevăruri distorsionate, în special în zonele de comentarii, există un plan B pentru muncitorii români care lucrează acum în străinătate, în cazul în care va exploda numărul de cazuri de COVID-19 și, eventual, sistarea plecărilor în Germania sau Austria?
Klaus Iohannis: Toți oamenii care pleacă la lucru, sezonierii, au contract unde este prevăzută și partea de sănătate. Angajatorul este responsabil pentru aceste măsuri, și, din informațiile pe care le deținem, atunci când au fost probleme, oamenii au fost tratați. Dar, avem iarăși experiența de la începutul crizei când, din păcate, și nu vreau să dau exemple de țări, chit că ar merita unii, unii au fost, pur și simplu, lăsați pe drumuri. Și atunci am organizat noi, mai exact Ministerul Afacerilor Externe a organizat transporturi speciale pentru acei români, ca să îi aducă acasă. Acum, cred că am învățat cu toții multe lucruri din această criză și consider că astfel de situații nu se vor repeta, dar pot să vă spun că a fost, pentru noi și pentru cei vizați la momentul respectiv, o mare dezamăgire că o țară care i-a chemat, i-a folosit, au muncit acolo, i-a scos, pur și simplu, pe stradă, să se descurce singuri. Acum avem un control mai bun asupra lucrurilor. Inclusiv Ministerul Muncii și Protecției Sociale, împreună cu reprezentanțele noastre diplomatice, se preocupă pentru a verifica contractele și respectarea contractelor care au fost încheiate de românii care se duc la muncă.
Jurnalist: Ce se întâmplă, după 15 mai, cu persoanele care nu își pot permite purtarea măștilor care vor fi obligatorii?
Klaus Iohannis: Există un sprijin pentru persoanele defavorizate, în cam toate sectoarele din viața publică, și Guvernul deja lucrează la astfel de măsuri. Persoanele care nu-și permit, pur și simplu, să își procure măști le vor primi gratuit din partea statului.
Jurnalist: Domnule Președinte, în țările unde se iau deja măsuri de relaxare, ele sunt dublate, însoțite în general, de creșterea capacității de testare. Germania a ajuns la aproape 100.000 de teste pe zi. România, pe de altă parte, este undeva în partea de jos a clasamentului european, cu sub 10.000 de teste pe zi. Considerați că acest nivel este sigur pentru introducerea măsurilor de relaxare, sau, dimpotrivă, ar trebui să facem și noi ceva să îl creștem și cum?
Klaus Iohannis: Numărul de teste a fost pentru mine, din capul locului, o preocupare importantă și am transmis-o tuturor colaboratorilor și membrilor Guvernului cu care am discutat aceste chestiuni. Și adevărul este că s-a crescut foarte, foarte mult. Dacă la începutul epidemiei, capacitatea de testare a fost, chiar la început de tot, de câteva zeci de testări pe zi, s-a ajuns la câteva sute și acum suntem aproape de 10.000. Aproape de 10.000 într-o lună și jumătate. Foarte multe aparate au existat, dar nu a existat personalul calificat să le opereze. Au existat laboratoare cu această dotare care nu au fost acreditate și așa mai departe. Ministerul Sănătății, în special Ministrul Tătaru, s-a mișcat foarte bine aici și a luat toate măsurile ca să creștem și am crescut foarte mult capacitatea de testare. Este nevoie de o creștere în continuare, dar la întrebarea mea, pe care am pus-o experților, am primit răspuns că nu suntem chiar în coada Europei, suntem la un nivel acceptabil pentru populația României. Nu putem să comparăm 100.000 în Germania cu ce avem în România, fiindcă populația Germaniei este mult, mult mai mare decât populația României. Deci per milion de locuitori, să zicem, avem un număr rezonabil de testări.
Pe de altă parte, observ că sunt foarte mulți participanți la discuția publică, ca să zic așa, care solicită testări în masă, însă, în același timp, avem comunicări de la Organizația Mondială a Sănătății care au fost repetate în mai multe rânduri, că nu prea face sens, sau nu prea are rost, ca să mă exprim mai corect pe românește, deci nu prea are rost să facem testări în masă.
Testările trebuie făcute la persoanele care prezintă un risc sau care sunt suspecte de infecție, deci testarea se face la persoana suspectă de infecție, nu la tot poporul. Totuși, eu am solicitat – și sunt convins că lucrurile vor merge în direcția aceasta – să avem un număr mai mare de testări pe zi, inclusiv în perioada când, sperăm noi, epidemia va bate în retragere. Cu cât mai multe testări sunt posibile, cu atât mai siguri putem să fim că toate persoanele suspecte de infecție vor putea fi testate și încă foarte repede.
Pe de altă parte, avem la momentul acesta două feluri de teste care se pot face. Există un test rapid, care însă nu este foarte sigur, și avem testul molecular, cum se spune, testul profund, care însă nu se face pe loc, este nevoie de cel puțin o zi sau două până se obține rezultatul. Noi sperăm cu toții ca industria de resort să dezvolte kituri de testare care permit o testare sigură și rapidă sau chiar, cum ar fi optimal, autotestare, deci să ne putem testa singuri dacă suntem infectați sau nu. Una peste alta, numărul de testări pe zi sau capacitatea de testare în România va crește în continuare.
Jurnalist: De la declararea stării de urgență au existat câteva situații în care a părut că dumneavoastră și Guvernul nu sunteți chiar pe aceeași lungime de undă. Mă refer, în primul rând, la acordul dintre Ministerul de Interne și Biserica Ortodoxă de Paști, dar dumneavoastră, în plus, lăudați implicarea ONG-urilor, doamna ministru al Muncii spunea că e mai degrabă firavă. Par să existe diferențe și în legătură cu șomajul tehnic pentru bugetari. Puteți să ne explicați de ce au apărut aceste diferențe de opinie și dacă de la începutul acestei crize relația dumneavoastră cu Guvernul și, în primul rând, cu Premierul Orban este mai solidă decât la început?
Klaus Iohannis: Relația mea cu Premierul Orban și cu Guvernul este una excelentă. Dacă n-ar fi așa, atunci nu am fi avut aceste rezultate, să știți. Și aici pot să vă explic și de ce m-am implicat eu, într-un fel poate surprinzător pentru unii. Din Constituție avem două părți ale Executivului român: Președintele și Guvernul. Sunt două părți ale unui Executiv, iar în situații de criză este inacceptabil să existe două abordări. Poate să existe doar una, dacă vrem să fim eficienți. Și noi vrem să fim și am fost. Deci colaborarea este foarte bună, nu doar declarativ, cred că se vede în măsurile și în abordările pe care le-am avut de la începutul crizei și până acum.
Pe de altă parte, trebuie să fim foarte realiști: este o criză profundă, foarte complicată, foarte, foarte multe fațete, și fiecare ministru are o încărcare enormă. Deci nu reușim, fizic nu reușim să vorbim cu toții tot timpul în momentul în care apare o problemă. Dar vă asigur că, de fiecare dată când a apărut o problemă care a trebuit clarificată, am clarificat-o foarte repede.
Deci, repet, nu există nicio divergență, nicio falie și nici nu am de gând să las să apară așa ceva, fiindcă, așa cum am lucrat acum, s-a văzut că autoritățile din România, cu toate problemele lor, venite și din trecut, și din lipsa de resurse, s-au mișcat bine.
Și, dacă îmi permiteți, este cu totul și cu totul altceva decât pe vremea guvernelor pesediste, când eu spuneam una, ei făceau alta și a pierdut România. Acum câștigăm cu toții.
Jurnalist: Ați vorbit de pensii, ați vorbit de salarii. Vor exista bani pentru dublarea alocațiilor?
Klaus Iohannis: După părerea mea, aceasta este una din măsurile care trebuie foarte bine cântărite, de Guvern și de Ministerul Finanțelor. Alocațiile au fost dublate deja, au trecut abia câteva luni de zile de când au fost deja dublate, și recunosc și mie mi-ar plăcea ca românii să primească mai mulți bani. Dar banii trebuie să vină de undeva, trebuie să existe undeva, și acest echilibru trebuie realizat de Guvern și de Ministerul Finanțelor. Cu siguranță, la mijlocul anului se va analiza și această chestiune și vom primi de la Guvern un răspuns.
Jurnalist: Ați vorbit de termometre pentru companii. De când va fi această măsură obligatorie și de unde ar trebui să își procure companiile aceste termometre?
Klaus Iohannis: Aceste termometre sunt ușor de procurat. Majoritatea – și aici vom elabora un normativ ca să spunem firmelor începând de la ce număr de angajați în sus trebuie să folosească termometrul la intrarea în tură sau la intrarea în birou – ele pot fi procurate și se operează foarte ușor, însă acolo unde fluxul este foarte mare, de exemplu, la fabricile mari sau la o instanță mare, unde circulă multă lume, nu mai este fezabil acel termometru de mână, și există așa-numite termoscanner, un fel de poartă, ca și la intrare într-o zonă sigură, unde persoana trece și automat se măsoară temperatura, și dacă are temperatura ridicată, apare o alarmă și acea persoană va fi preluată și trimisă spre control. Aceste măsuri vor deveni obligatorii cam imediat după 15 mai.
Jurnalist: Domnule Președinte, suspendarea procedurilor normale de achiziții a generat în spațiul public temeri că, la umbra pandemiei, s-ar putea da niște tunuri financiare. De altfel, România a apărut în Washington Post, alături de Columbia, Bangladesh, după acea achiziție a ONAC, măști de 12,6 milioane de dolari de la firma unei doamne bucătăreasă la un han. Aș vrea să vă întreb dacă ați discutat cu domnul Premier modalități în care nevoia de rapiditate în achiziții, care este absolut firească poate fi armonizată cu nevoia de transparență și de legalitate?
Klaus Iohannis: Da, am discutat din capul locului aceste chestiuni și acolo unde s-au făcut achiziții directe, am solicitat atenție maximă. Nu peste tot a fost posibil să se achiziționeze ceva echipamente la prețul de dinainte de criză. Este natural, dacă cererea a crescut foarte mult, o anumită creștere a prețului este rezonabilă. Dar acolo unde au apărut semne de întrebare, am solicitat clarificări, până la ultima centimă, și așa se va întâmpla.
Jurnalist: Aș mai vrea să vă întreb: recent, ambasadorul Statelor Unite la București avertiza că Partidul Comunist Chinez s-ar folosi de moartea a mii de europeni, pentru a înmâna măști marca Huawei deghizate în donații umanitare, ceea ce este „inadmisibil” și avertizau autoritățile române că aceasta este o companie căreia nu i se poate încredința securitatea națională și care pune în pericol libertatea. Vom avea în curând și noi licitația 5G. CEO-ul Huawei își exprima speranța că accesul Huawei nu va fi restricționat la licitație. Cum vedeți participarea Huawei la licitație, în condițiile actuale?
Klaus Iohannis: În CSAT se va lua o decizie pe această temă, dar pot să vă spun că, pentru noi, securitatea națională și securitatea națională asigurată împreună cu partenerul Statele Unite ale Americii și NATO vor fi un criteriu prevalent. Noi nu dorim să ajungem cu sisteme critice operate de firme care nu sunt de încredere.
Jurnalist: Vreau să revenim la începutul conferinței de presă, la acest grafic pe care l-ați prezentat. Din punctul meu de vedere, foarte interesant, dar incomplet, pentru că, pentru a fi cu adevărat relevant, ar fi trebuit să puneți pe coloana din dreapta și numărul de testări la milionul de locuitori, nu la populația în general. Vă ajutăm să facem lucrul acesta, împreună cu colegii mei: Spania a realizat, potrivit datelor la acest moment, la milionul de locuitori, nu la populația generală, 28.778. Italia a realizat 29.600 de testări la milionul de locuitori. Germania realizat 24.738 de teste la milionul de locuitori, nu la populația generală. Marea Britanie a realizat 24.738 de teste la milionul de locuitori. Și acum România: 7.813 teste la milionul de locuitori. Ați spus că este o cifră rezonabilă. Având în vedere aceste cifre prezentate, și sursa este Worldometer, o sursă cvasioficială, cu informații corecte. Mai susțineți că este o cifră rezonabilă?
Klaus Iohannis: În general, când vorbim despre date științifice și despre grafice, este bine să nu amestecăm foarte tare lucrurile. Ceea ce am prezentat eu este ceva, ceea ce ați prezentat dumneavoastră este altceva. La fel de valoros, dar, pentru a nu veni – puteam să am 10 grafice – pentru a nu complica percepția publică, am venit cu graficul care arată, până la urmă, rezultatul tuturor acțiunilor. Dar am spus înainte, la o întrebare anterioară, că, după părerea mea, trebuie să avem mai multe testări. Ceea ce am avut până acum ne-a permis să ținem epidemia sub control, dar eu vreau mai mult și este clar că va trebui să intrăm inclusiv într-o zonă de testări post infectare, să vedem, printr-o testare destul de complexă, câți români sunt afectați de această boală. Deci, ideea de a avea și alte date pe grafic este foarte bună și cu siguranță la următoarea întâlnire o să vin cu mai multe detalii tehnice, ca să putem intra cu discuția în profunzime.
Jurnalist: Discuția, dacă îmi permiteți, domnule Președinte, a doua întrebare, discuția extrem de importantă, pentru că baza pe care veți lua decizia ridicării sau nu a restricțiilor pe data de 15 mai cred că ar trebui să aibă în vedere ambele cifre, nu doar faptul că stăm bine nu înseamnă că într-adevăr stăm bine, deoarece România testează puțin, deci știe foarte puțin sau mai bine zis nu știe mare lucru, nu știe foarte precis cum stăm. Are o idee, dar nu foarte precis. Deci întrebarea concretă numărul 2 ar fi: la ce capacitate de testare credeți că ar trebui să ajungă România, care în prezent poate realiza maximum 10.000 de teste pe zi, adică mai puțin de 250 de teste pe județ – atenție, 250 de teste pe județ, nu mare lucru – pentru ca ridicarea restricțiilor de izolare și de circulație să se realizeze în stare de siguranță?
Klaus Iohannis: Cu cât mai multe testări, cu atât mai bine, și acolo vom ajunge.
Jurnalist: Încă de la început, când ați făcut expozeul, ați dat vina aproape în integralitate pe guvernarea anterioară și pe opoziție. Ați discutat însă cu ei și le-ați cerut ajutorul când a fost pentru vot în Parlament.
De asemenea, erați foarte optimist cu ceea ce se întâmplă la Guvern, părea totul, pare totul foarte roz. În timpul ăsta, vedem foarte multe amenzi și se raportează milioane și milioane de lei care ar trebui să fie încasați la buget. Chiar așa bine să stea lucrurile? Din moment ce presa străină, cel puțin, și presa românească arată că au fost probleme la achiziții, chiar dacă avem legislația asta specială. Cel puțin Washington Post spunea că în România a crescut corupția. Ucide corupția în perioada asta? Pentru că dosare n-am văzut în zona aceasta, deși în unele părți ale achizițiilor au fost chestiuni strigătoare la cer. În schimb, amenzile au crescut și oamenii au fost sancționați, conform planului, să spunem așa, pentru că au fost declarații în sensul ăsta.
Klaus Iohannis: Oamenii au fost sancționați pentru încălcarea regulilor impuse, iar acolo unde achizițiile au ridicat semne de întrebare, se vor face toate verificările. Am spus-o asta și o reiau: nimeni nu va putea să scape nepedepsit, care a încercat să se îmbogățească prin corupție pe seama epidemiei.
Deci rețineți, vă rog: în această lună și jumătate au existat, posibil, exagerări și speculații. Ele vor fi găsite, vor fi depistate și cei vinovați vor plăti. Însă aceste lucruri nu pot fi făcute de Parchete de pe o zi pe alta. Dar, aviz celor amatori, lucrurile se mișcă.
Jurnalist: Au fost sesizări către Parchet? Aveți cunoștință?
Klaus Iohannis: Cu siguranță, Parchetele vor veni la final cu toate datele relevante. Dar să nu-și imagineze cineva că România este țara nimănui. Nu este așa. În România avem domnia legii și acest lucru este foarte clar. Iar la întrebarea dacă a crescut corupția sau nu, vom avea răspuns în momentul în care marile Parchete vor prezenta bilanțul acestei perioade.
Jurnalist: Și pentru că sunt ultimul și au fost puse cam toate întrebările, și e cam criză, și se vorbea foarte mult de frizeri, unde v-ați tuns? Că eu am încercat acasă. Nu prea mi-a ieșit. Dumneavoastră unde v-ați tuns?
Klaus Iohannis: Tot așa, acasă. Mai încercați.
