Economia românească este precum un măr: apetisant pe dinafară, însă gaunos și cu un gust fad. Stăm bine la capitolul creştere economică, însă dincolo de statisticile de pe hârtie, să faci afaceri în România reprezintă o provocare plină de tot mai multe obstacole. Keysfin a realizat o radiografie a economiei, privită din prisma riscului de business, iar concluziile sunt alarmante. Există în România lui 2018 un om de afaceri care face ,,business” cu 119 companii dintre care 116 sunt în insolvenţă. Şi nu este singurul care se poate ,,lăuda” cu această performanţă. În topul realizat de KeysFin mai sunt alţi 9 afaceri ști care au între 40 şi 100 de firme în insolvenţă.
Unii le spun rechini, alţii gropari, asta pentru că mulţi dintre ei sunt specializaţi în achiziţia şi lichidarea firmelor cu probleme.
Alţii aşa s-au obişnuit să lucreze. Atunci când nu le mai merg afacerile, le trec în insolvenţă şi deschid altele noi.
Pentru partenerii de afaceri, acest mod de a face business se traduce în marfă pierdută, bani blocaţi şi chiar risc de faliment. Asta pentru că peste80% dintre firmele din România sunt slab capitalizate, astfel că nu au rezerve financiare care să le permită să treacă peste astfel de situaţii.
Potrivit unui studiu realizat de Keysfin ce a luat în calcul firmele înregistrate în BPI (Buletinul Procedurilor de Insolvenţă) deţinute de acţionari care au avut minim 2 companii în această situaţie între 2008-2017, cel mai riscant domeniu este comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 9468 de firme, urmat de construcţii imobiliare (3260), restaurante şi alte servicii de alimentaţie (1670), lucrări speciale de construcţii (1566) şi transporturi (1507).
,,Microîntreprinderile sunt cele mai expuse riscului, dovadă că 17.288 de astfel de societăţi sunt înregistrate în BPI. Au o capitalizare redusă, depinde foarte mult de parteneri şi, atunci când apar probleme, insolvenţa devine inevitabilă”, afirmă analiştii de la Keysfin. La mare distanţă, în statistica privită din prisma formei de organizare, se află firmele mici (519) şi cele mijlocii (102), în timp ce companiile mari raportau doar 11 cazuri de insolvenţă la BPI.
Din punct de vedere geografic, cele mai multe firme în această situaţie sunt din zona Bucureşti-Ilfov (6678, dintre care 5741 din Bucureşti), urmate de cele din Nord-Vest (6479) şi Sud-Est (5149). La polul opus, cele mai puţine societăţi în insolvenţă erau în Sud-Vest Oltenia (2630), acolo unde şi mediul de business este mai puţin activ decât în restul ţării.
„Statistică trebuie pusă în concordanţă cu evoluţia business-ului la nivel regional. Cum zona Capitalei este cea mai activă din punct de vedere investiţional, era normal ca şi numărul firmelor cu probleme să fie mai mare. Asta nu înseamnă că bucureştenii sunt mai indisciplinaţi din acest punct de vedere. Am putea traduce situaţia într-un mod plastic – cu cât pădurea este mai mare, cu atât sunt mai multe uscături”, spun analiştii KeysFin.
CU CINE SĂ NU FACI AFACERI
Radiografia mediului de business arată că cei mai mulţi oameni de afaceri implicaţi în firme în insolvenţă sunt bărbaţi, peste 18.700, în timp ce sexul feminin este reprezentat de 6900 de acţionari.
Şi vârsta acestora prezintă un indicator interesant. Statistica arată că cei mai mulţi acţionari în cel puţin două firme în insolvenţă sunt din categoria de vârstă 46-65 de ani, urmaţi de cei între 31-45 ani. Interesant este şi procentul celor de peste 66 de ani aflaţi în această situaţie (9% bărbaţi, 3% femei).
Pe ansamblu, vârsta medie a oamenilor de afaceri indisciplinaţi este de 49,2 ani în cazul bărbaţilor şi de 48,3 ani în cel al femeilor.
Din punct de vedere al naţionalităţii, românii sunt cei mai riscanţi investitori (25.600), urmaţi de italieni (503), turci (220), unguri (152), nemţi (145), moldoveni (139), irakieni (86), israelieni (75), chinezi (55), britanici (51) şi francezi (45).
CREDITUL FURNIZOR ŞI FACTURILE NEACHITATE LA TIMP
Potrivit analiştilor de la Keysfin, printre provocările anului 2018, dincolo de fiscalitatea impredictibilă, de evoluţia cursului valutar şi de inflaţie, trebuie trecute evoluţia creditului furnizor şi dinamica plăţii facturilor.
„Afacerile pe banii partenerilor şi clienţilor au devenit o adevărată modă în economia românească. În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil”, au explicat experţii KeyFin.
Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 mld.lei) Potrivit studiului realizat de KeysFin, peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale.
Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei). Şi valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani. Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%).
“Sunt domenii unde plăţile se fac mai repede, cum este comerţul, datorită fluxului de marfă, şi altele în care plăţile se fac foarte greu, precum imobiliarele, pentru că au nevoie de timpi mai mari de execuţie şi depind, în mare măsură, de circuitul bancar”, au explicat analiştii.
Potrivit European Payment Report, riscul de neplată se va înrăutăţi semnificativ în acest an, în opinia a peste 50% dintre investitorii chestionaţi în raport. Experţii au indicat disputele comerciale (81%) drept principală cauză pentru riscul de neplată, urmată de dificultăţile financiare ale firmelor (68%) şi de amânarea intenţionată a plăţii facturilor (41%).
CUM EVIŢI RISCUL DIN AFACERI
Potrivit analiştilor de la KeysFin, pentru a preîntâmpina problemele financiare, firmele trebuie să se informeze din timp în privinţa situaţiei partenerilor cu care lucrează. In acest sens, se recomanda tuturor jucatorilor din piata care lucreaza cu facturi cu plata la termen sa apeleze la servicii specializate de management al riscului comercial.
“O analiză anuală a sectorului din care fac parte este esențială pentru a-și face o idee cât mai clară despre evoluția acestuia și potențialele provocări viitoare. Adesea, în urma studiilor și analizelor de sector făcute pentru diverse sectoare de activitate, s-au putut explica anumite probleme cu care se confruntă firmele și s-au putut lua din timp măsuri împotriva riscurilor evidențiate ale sectorului analizat”, au explicat analiştii de la Keysfin.
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.
KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa romanească. Detalii aflaţi de pe www.keysfin.com.
