Inflaţia scade la nivel global, însă ratele ridicate ale dobânzilor și incertitudinea politicilor publice își vor pune amprenta asupra creșterii economice, relevă raportul din acest an al KPMG – Global Economic Outlook.
Reducerea avansului economic în unele dintre economiile mari ale lumii, coroborată cu stimuli reduşi în alte economii, ar putea duce la o ușoară scădere a ratei de creștere a PIB-ului global în 2024. Pe fondul stabilizării ratei de creștere a comerțului global din ultimii ani, cauzată parțial de pandemie, de tensiuni geopolitice și de măsuri protecționiste tot mai ample, raportul KPMG lansează un avertisment cu privire la pierderi potențiale mari de producție cauzate de procese de fragmentare geoeconomică pe termen lung. Raportul prognozează o creștere a PIB-ului global de 2,2% în 2024 – în scădere de la 2,6% în 2023, cu revenire ulterioară pe o pantă ascendentă şi o creştere anticipată de 2,6% în 2025.
Realizat de economiști din firmele membre KPMG din întreaga lume, raportul KPMG Global Economic Outlook din acest an analizează perspectivele economice pentru 37 de țări și zone economice, inclusiv România, în anii 2024 și 2025, precum și potențialul economiei mondiale în următorii doi ani.
Ramona Jurubiță, country managing partner, KPMG în România, a declarat: „La nivel global, perspectivele rămân provocatoare, conflictul din Orientul Mijlociu adăugându-se incertitudinii. Perturbarea rutei de transport maritim a Canalului Suez, care afectează lanțurile de aprovizionare, este un motiv de îngrijorare, mai ales prin prisma transporturilor de bunuri în containere și de petrol. Cu toate acestea, în ultimii ani, companiile s-au confruntat cu o incertitudine considerabilă și mulți lideri au dezvoltat un sentiment real de reziliență și agilitate, care le-a permis nu numai să navigheze în ape tulburi, ci și să prospere, prin stimularea inovării.”
După o creştere puternică de 5% în primele trei trimestre ale anului 2022, economia românească a încetinit brusc, avansând cu 1,4% în aceeaşi perioadă a anului 2023. Inflația ridicată a erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor, încetinind astfel consumul privat, care a fost principalul motor al creșterii economice în ultimii ani. Chiar și așa, economia României a avut una dintre cele mai mari rate de creștere din regiune, estimată la 1,8% în 2023. În Polonia, creşterea economică pe 2023 este prognozată la doar 0,4%, în timp ce în Cehia aşteptările sunt pentru o contracţie de 0,5%. În 2024 se preconizează o redresare treptată în toate cele trei economii. Investițiile sunt văzute ca fiind unul dintre principalele motoare ale creșterii, susținută de proiecte de infrastructură, transformare digitală și tranziție energetică. Consumul gospodăriilor, care a decelerat în 2023, și-ar putea mări contribuția la PIB în 2024 în toate cele trei economii, având în vedere că decalajul dintre avansul salariilor nominale și inflație urmează să crească din nou.
Întorcându-ne la România, creșterea economică a depășit-o pe cea a ţărilor din regiune, în ciuda conflictului care are loc la granița cu Ucraina. Inflația medie anuală în România a continuat să scadă în 2023, deși de la un nivel relativ ridicat. Este de așteptat ca această tendinţă să continue şi în 2024 şi inflaţia să ajungă la aproximativ 6,9%. Această tendință este similară cu cea observată şi în economiile din regiune. În Republica Cehă, inflația de bază a scăzut semnificativ, după un vârf de 18% la începutul lui 2023. Acum se prognozează că va atinge 3,3% în 2024 de la 10,8% în 2023. În Polonia, aşteptările inflaționiste sunt pentru o înjumătăţire a acesteia, de la 11,6% în 2023, la 5,6% în 2024.
Ratele șomajului vor rămâne la nivele scăzute în toate cele trei țări pe termen mediu, fiind afectate negativ de tendințele demografice. În 2024 se preconizează că acestea vor fi în jur de 5,4% în România, 5,1% în Polonia și 2,8% în Cehia.
Perspectivele economice din România pe termen scurt sunt influenţate de incertitudinea legată de modalităţile de corecţie, atât a deficitului bugetar, cât și a celui de cont curent.
„Potențialul de creștere al României, pe viitor, rămâne ridicat și acest lucru poate fi pe deplin exploatat într-un cadru în care politicile fiscale și legislative sunt predictibile, precum și punând accent pe îmbunătățirea infrastructurii din țară. Totusi, incertitudinile legate de măsurile fiscale, recent adoptate de către autorităţi, au afectat negativ încrederea mediului de afaceri. Creșterea TVA-ului pentru unele bunuri și servicii și accizele mai mari la carburanți, introducerea de noi taxe, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri pentru companiile mari și impozitele suplimentare pentru instituțiile de credit împreună cu cotele de impozitare crescute pe cifra de afaceri ne așteptăm să împingă inflația în 2024 pe o traiectorie mai ridicată decât era preconizată initial și, în plus, să afecteze negativ cererea. Deși economia urmează să beneficieze de investiții semnificative, susținute din fonduri europene, există un mare semn de întrebare legat de modul în care vor influenţa aceste schimbări fiscale, atât creșterea economică, cât și dezechilibrele macroeconomice pe termen scurt,” a adăugat Ramona Jurubiță.
