Ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, a prezentat Planul Investițional 2020-2030 pe infrastructura de transport, lansat în dezbatere publică, în data de 22 iulie. Sunt promiși peste 3.000 de kilometri noi de autostradă și drum expres, în afara celor 400 de km aflați în lucru sau contractați în prezent, iar investițiile insumează circa 72,4 miliarde de euro, pentru următorii zece ani.
Cea mai mare sumă va fi alocată sectorului rutier, respectiv 36,93 miliarde de euro (31,8 miliarde de euro în reţeaua primară, 5,75 miliarde de euro în reţeaua secundară și 0,1 miliarde de euro în siguranţă rutieră).
În domeniul feroviar este nevoie de 19,16 miliarde de euro (14,39 miliarde de euro în reţeaua primară, 4,02 miliarde de euro în reţeaua secundară şi 0,75 miliarde de euro în materialul rulant). Infrastructura de metrou are nevoie de investiţii de 8,8 miliarde de euro (7,8 miliarde de euro în Bucureşti şi 1 miliard de euro în Cluj).
Pentru sectorul naval, necesarul este de 4,46 miliarde de euro (2,06 miliarde de euro porturi fluviale, 1,33 porturi maritime şi 1,07 miliarde de euro Dunăre şi canale navigabile), iar, pentru cel aerian, investiţiile necesare sunt de 3,05 miliarde de euro (2 miliarde de euro în reţeaua primară, 1 miliard de euro în reţeaua secundară şi 0,05 miliarde de euro în reţeaua terţiară).
2% din PIB
„Sectorul transporturilor va primi 2% din PIB pe an, faţă de 0,6% în prezent. Acest lucru nu înseamnă că este garantată implementarea proiectelor. Trebuie să rezolvăm probleme structurale, care s-au adunat în timp, care vizează slaba capacitate de implementare. Este important ca toate proiectele să se realizeze la calitatea necesară. Se doreşte creşterea calităţii studiilor de fezabilitate şi tehnice, eficientizarea relaţiei cu instituţiile avizatoare, judecarea mai rapidă a contestaţiilor, cooperarea între instituţii şi monitorizarea profesionistă a implementării proiectelor”, a precizat ministrul Lucian Bode.
„Infrastructura de transport va fi coloana vertebrală pe care se va ridica România. (…) Vom trece de la modelul economic bazat pe consum la cel bazat pe stimularea investiţiilor, care va garanta o creştere economică solidă, crearea de locuri de muncă şi un PIB mai mare pe cap de locuitor, adică un nivel de trai mai ridicat”, a adăugat ministrul.
72,4 miliarde de euro
„La un necesar de 72,4 mld. Euro, alocările estimative din fonduri externe nerambursabile sunt de 12,9 mld. Euro, rezultând un deficit de 59,5 mld. Euro care poate fi acoperit de la bugetul de stat, respectiv prin împrumuturi externe și fonduri private. În concluzie, România va trebui să asigure în următorii 10 ani contribuția financiară aferentă proiectelor cu finanțare europeană la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în acest plan, rezultând un efort financiar reprezentând aproximativ 2% din PIB/an în funcție de progresul fizic și financiar al proiectelor”, se mai precizează în document.
La alocările de fondurile europene pentru perioada 2021-2027, fonduri de 5,9 mld. Euro (inclusiv proiectele fazate) se adaugă nou-înființatul Fond de recuperare și reziliență recent aprobat de Consiliul European, pe fondul crizei COVID-19. Estimările actuale privind infrastructura de transport indică o alocare de 7 mld. Euro la nivelul României, se arată în plan.
Nu se modifică Master Planul General de Transport, ci strategia de implementare
Investițiile din următorii 10 ani nu modifică Master Planul General de Transport, adoptat în anul 2015, a asigurat ministrul, însă a precizat că va fi actualizată strategia de implementare, condiție pentru accesarea fondurilor europene din viitorul exercițiu financiar 2021-2027.
„Cu toate că per total Master Planul general de Transport își păstrează valabilitatea, este necesar ca strategia de implementare a proiectelor prevăzute de MPGT să fie actualizată luând în considerare următorii factori: Proiectele angajate care se află în diferite stadii de implementare (construcție/licitație lucrări/finanțare angajată); Noile politici europene (Green Deal, Mobilitate militară, etc.) si condițiile favorizante pentru noua perioada de programare; Maturitatea proiectelor in pregătire”, se argumentează în document.
Investițiile în infrastructura rutieră, AICI
