Coaliția pentru Educație și partenerii săi au coordonat, în cadrul Conferinței Naționale în Domeniul Educației, panelul dedicat politicilor publice privind învățământul profesional și tehnic (IPT). Coaliția pentru Educație consideră că această formă de învățământ merită o atenție și resurse mult mai mari, pentru că peste 50% dintre elevii dintr-o generație urmează IPT.
Iată precizările, în comunicatul remis redacției:
Coaliția pentru Educație consideră că această formă de învățământ merită o atenție și resurse mult mai mari decât cele care îi sunt alocate în momentul de față pentru că peste 50% dintre elevii dintr-o generație urmează IPT. În ciuda acestui fapt, sistemul românesc de educație presupune ca finalitate bacalaureatul și parcursul universitar, dar doar puțin peste 20% dintre elevii unei generații ajung de fapt la facultate, în timp ce o pondere foarte mare a fiecărei generații nu este sprijinită în a-și atinge potențialul real.
„Elevii de la tehnologic par să fie starurile sistemului de educație din România pentru că sunt singurii elevi de la care cerem două lucruri: cerem să ia bacalaureatul și cerem să termine cu calificare de nivel 4. Cei de la teoretic nu au această presiune, cei de la profesional termină doar cu calificare de nivel 3. Din punctul meu de vedere este o minciună construită pentru a da țării cât mai mulți studenți sau cel puțin candidați care ar putea să acceseze studiile superioare.” (Daniela Vișoianu Președintă Federația Coaliția pentru Educație)
Moderatorul dezbaterilor a fost Daniela Vișoianu, Federația Coaliția pentru Educație, iar vorbitorii invitați au fost Diana Certan, Organizația Umanitară CONCORDIA, Mona Nicolici, OMV Petrom, Simona David-Crisbăşanu, Asociația ROI, Cornel Bertea Hanganu, Autoritatea Națională pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual.
Obiectivele organizatorilor acestui panel au fost:
1) de a informa privind recentele modificări legislative și stadiul de implementare;
2) de a căuta mijloace pentru a scala exemplele de bună practică, de la intervenții individuale la nivel de politici publice;
3) de a atrage membri pentru formarea unui grup de lucru care să formuleze documente de poziție și propuneri de soluții și politici publice în domeniu, ce își va desfășura activitatea cu sprijinul Coaliției pentru Educație.
Subiectele lansate de către membrii panelului și de către participanți pot fi rezumate în jurul următoarele teme:
– (Lipsa de) calitate în pregătirea elevilor, cauzată de slaba pregătire a profesorilor, curriculum, dotări și practică inadecvate;
– Pierderea unor generații întregi de elevi, suprapusă perspectivei demografice negative a României și migrației externe crescânde, contribuie la agravarea crizei forței de muncă;
– Lipsa de legătura între IPT si piața muncii și necorelarea cu prioritățile economice ale României. Prioritatea actuală în IPT este mai degrabă în sensul conservării locurilor de muncă ale cadrelor didactice, decât în sensul corelării cu nevoile de calificări din piața muncii sau cu nevoile de formare și creștere ale elevilor;
– Extinderea rolului și obiectivelor învațământului obligatoriu pentru a cuprinde formarea caracterului și dezvoltarea competențelor socio-emoționale. Acestea sunt necesare și căutate de către angajatori și creează un fundal solid de formare în scurt timp și a competențelor tehnice;
– Percepția și imaginea negativă a IPT în rândul părinților si elevilor, învățământul dual aducând o îmbunătățire în acest sens (ex. Scoala Vocationala CONCORDIA, Școala Profesională Germană Kronstadt);
– Slaba reprezentare a elevilor din IPT și exemplul dat de inițiativa de implicare a acestora prin Liga Elevilor Meseriași, demarată în acest an în Buzău și susținută de OMV Petrom;
– Modelul Scolii Vocationale CONCORDIA, a Școlii Kronstadt și inițiativele la care lucrează Autoritatea Națională pentru Formare Profesională în Sistem Dual, cum ar fi Școala Profesională Metropolitană în Sistem Dual din București. Întrebarea cheie a fost de ce a fost înființată o autoritate doar pentru învățământul în sistem dual și nu pentru întregul IPT, iar răspunsul a fost că nu s-a dorit acest lucru.
Pentru a porni în căutarea unor soluții, participanții au avansat posibile întrebări privind o reașezare a IPT, întrebări care s-au grupat de-a lungul următoarelor coordonate:
– Scalarea modelelor de succes;
– Îmbunătățirea imaginii IPT și a percepțiilor privind meseriile și meseriașii;
– Rolul profesorilor în îmbunătățirea IPT;
– Structura ciclurilor de învățământ;
– Finanțarea IPT;
– Corelarea IPT cu cererea de calificări de pe piața muncii;
– Cultura organizațională și leadership-ul în școli.
Coaliția pentru Educație invită toți actorii interesați să participe în grupul de lucru pentru formularea de propuneri de politică publică în domeniul IPT, iar intenția acestora este așteptată la info@coalitiaedu.ro.
