Guvernul Ciucă a decis printr-o Ordonanță de urgență (OUG), adoptată în 18 mai, ca firmele de curierat să raporteze la ANAF detalii referitoare la persoanele care au plătit ramburs pentru produsele comandate online vizează o colectare mai bună a taxelor şi impozitelor.
Prevederea se află în OUG privind facilitatea temporară a scutirii de la plata impozitului şi a taxelor pentru majorarea voluntară a salariului minim cu 200 de lei.
În Nota de fundamentare se arată că intenția este ca ANAF să știe ce venituri încasează companiile de curierat, pentru a împiedica evaziunea fiscală.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a venit cu detalii la finalul ședinței Executivului:
„Avem în România, după cum aţi văzut, o creştere economică importantă, dar rămâne această provocare a colectării de taxe şi impozite şi aici, din păcate, nu stăm la fel de bine, ca atare eforturile pe care Guvernul trebuie să le facă şi în conformitate cu obligaţiile pe care le are la nivel european şi în conformitate cu potenţialul pe care România îl deţine în acest sens să facă toate demersurile legale astfel încât taxele şi impozitele să fie plătite de toată lumea. Practic, putem să privim acest mod de a gestiona această chestiune într-un mod similar cu ceea ce se întâmplă cu Radarul Mărfurilor. Practic, reglementarea în această zonă nu face decât să ajute statul român să poată colecta taxele şi impozitele de care este nevoie ca bugetul naţional să poată furniza serviciile pe care cetăţenii români le aşteaptă”.
Întrebat dacă va fi necesar ca, în momentul primirii coletului, cumpărătorul să semneze vreo hârtie referitoare la faptul că este de acord să își deaq datele personale, Cărbunarul a spus:
„Sunt convins că normele de aplicare vor detalia această procedură și ministerele de linie o să vă poată furniza toate detaliile respective, dar o astfel de măsură, alături de alte măsuri care deja. de la 1 aprilie. se aplică în relația business to business, spre exemplu, și care. de la 1 iulie vor deveni obligatorii în România, mă refer aici la factura electronică, va contribui, alături de multe alte măsuri. Inclusiv digitalizarea ANAF, dacă doriți, va contribui la posibilitatea ca statul român să poată colecta taxele, inclusiv din zona comerțului care se efectuează, așa cum se întâmplă în orice țară civilizată”.
Întrebat dacă Guvernul a solicitat și o opinie de la protecţia datelor, Cărbunaru a răspuns:
„Ca fiecare act normativ pe care îl discutăm în Guvernul României, toate avizele necesare sunt luate de la iniţiatorii care fac acest demers. Din câte cunosc, nu sunt observaţii pe acest proiect nici de la Ministerul Muncii, nici de la Ministerul Justiţiei, nici de la Consiliul Legislativ. Avem de asemenea avize de la Ministerul Sănătăţii, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Autoritatea Naţională de Supraveghere a prelucrării Datelor cu Caracter Personal, inclusiv Consiliul Economic şi Social”.
Purtătorul de cuvânt al Executivului a precizat că, după publicarea în Monitorul Oficial a Ordonanţei care cuprinde şi reglementarea în zona comerţului electronic, intrarea în vigoare se va face la data menţionată în actul normativ.
El a mai afirmat că există o diferenţă destul de mare între taxele pe care Guvernul ar urma să le încaseze şi cele încasate:
„Din ceea ce cunosc, există o diferență între 27% cât se colectează la buget și 40% cât înseamnă cheltuielile, este o diferență destul de mare și această diferență în primul rând poate fi și ar trebui să fie acoperită printr-o mai bună colectare. De altminteri, din ceea ce cunosc de la Ministerul de Finanțe, cel puțin pentru primele luni ale anului, nivelul de colectare este un bun, în orice caz mai ridicat decât cel din perioada similară. Ca atare, acest lucru ne dă speranță că pe de-o parte, implementând ceea ce, la acest moment, statul român are ca instrumente, dar și urmărind efectele pe care le pot genera măsuri precum digitalizarea ANAF, precum introducerea radarului mărfurilor la granițele României, precum și această formă de facturare business to business într-un format electronic, sunt o parte din măsuri care pot ajuta România să își ridice nivelul de colectare în acest moment și pe fondul creșterii economice care iată e confirmată, ne poate da speranța că în România, bugetul de stat ar putea fi alimentat cu sume mai consistente în acest moment”.
Precizările ANAF:
„Cu privire la Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, adoptată astăzi (miercuri, n.r.) de Guvernul României, menţionăm următoarele: prin actul normativ sunt aduse o serie de modificări şi completări Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală necesare pentru reglementarea obligaţiei de raportare de către furnizorii de servicii poştale a informaţiilor specifice referitoare la trimiterile poştale pentru care destinatarul achită expeditorului, prin intermediul reţelei poştale, contravaloarea bunului livrat. Scopul acestei modificări legislative este atât prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale din domeniul comerţului online, cât şi protejarea intereselor cumpărătorilor.
Prin această măsură, se urmăreşte identificarea beneficiarilor reali care eludează taxele şi impozitele datorate, prin încasarea sub formă de rambursuri prin intermediul furnizorilor de servicii poştale, a veniturilor obţinute din tranzacţii efectuate în mediul online.
Prin stabilirea realităţii relaţiei comerciale dintre cumpărătorul şi vânzătorul implicaţi în comerţul online, ANAF poate avea acces la confirmarea cel puţin a beneficiarului, care are interesul direct să primească factură fiscală şi să beneficieze astfel de garanţia legală şi indirect să determine plata taxelor şi impozitele aferente veniturilor încasate de vânzător din comercializarea produselor respective.
Datele colectate respectă normele constituţionale privind viaţa intimă, familială şi privată, precum şi secretul corespondenţei, fără a se referi la conţinutul coletului.
De altfel, în scopul exercitării atribuţiilor sale legale specifice de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, ANAF prelucrează curent date cu caracter personal cu respectarea întocmai a prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare.
Mai mult, potrivit art. 11 din Codul de procedură fiscală, personalul ANAF este obligat să păstreze secretul asupra informaţiilor de care a luat cunoştinţă ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu, iar aceste informaţii se referă inclusiv la cele obţinute din declaraţii ori documente prezentate de contribuabili/plătitori sau terţi.”, se mai spune în comunicat.
Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, iar transmiterea datelor se va realiza ulterior adoptării ordinului preşedintelui ANAF, în care va fi prevăzut modelul declaraţiei”.
Ordonanță de urgență
privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală
Având în vedere situația determinată de creșterea prețurilor la energie electrică, gaze naturale, combustibili și la produse alimentare precum și efectele sociale provocate de aceste creșteri,
constatând situația de vulnerabilitate a persoanelor cu venituri din salarii la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată și riscul de scădere a nivelului de trai al acestora,
luând în considerare necesitatea stimulării angajatorilor care pot acorda majorarea voluntară a salariului stabilit în contractul individual de muncă la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, în scopul sprijinirii angajaților proprii, prin netaxarea unei sume de 200 lei/lună,
considerând de maximă importanţă adoptarea măsurii fiscale propuse ce are ca scop protecţia angajaților al căror salariu este la nivelul salariul minim brut pe țară,
având în vedere necesitatea intervenției rapide a Guvernului cu măsuri prin care să combată efectele creșterii prețurilor și a nivelului inflației
întrucât reglementarea propusă nu poate fi adoptată printr-un alt instrument legislativ care să permită susținerea rapidă a consecinţelor sociale negative generate de creșterea prețurilor,
având în vedere faptul că trimiterile contra ramburs efectuate de furnizorii de servicii poștale reprezintă modalitatea uzitată în mod frecvent de comercianții care își desfășoară activitatea în mediul online pentru livrarea bunurilor comercializate către clienți, precum și faptul că administrarea fiscală a activităților din sectorul comerțului electronic necesită o abordare diferită față de cea reglementată prin procedurile uzitate în mod curent, aspect ce rezultă din specificul acestui tip de comerț, respectiv absența unei locații fizice pentru derularea tranzacțiilor, ceea ce face dificilă identificarea jurisdicției fiscale și utilizarea unor metode de plată variante (ramburs, plăți online, criptomonede, etc),
luând în considerare necesitatea respectării normelor din Regulamentul nr.679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date (Regulamentul general privind protecția datelor) precum și faptul că este necesară prelucrarea acestor tipuri de date, s-a constatat că este nevoie de o prevedere legală care să stipuleze obligativitatea furnizorilor de servicii poștale de a transmite informații specifice referitoare la trimiterile poștale contra ramburs,
ţinând seama de faptul că nepromovarea prezentului act normativ ar avea drept consecinţă riscurile asociate ale comerțului electronic, respectiv neînregistrarea fiscală și nedeclararea veniturilor putând crea avantaje concurențiale incorecte, în contextul în care, comercianții pot construi un site sau un cont pe o platformă de vânzări fără să fie obligați să furnizeze foarte multe informații despre ei înșiși,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 1
(1) Începând cu data de 1 iunie 2022, prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin.(1) şi art. 220^4 alin.(1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii pentru o sumă de 200 lei reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor în următoarele situații:
a) angajatorii majorează voluntar, oricând în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei, respectiv de la 2.550 lei la 2.750 lei, pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în care nivelul salariului de bază lunar brut la aceeași dată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe tară garantat în plată stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
b) nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri este de 2.750 lei, în cazul persoanelor nou angajate în perioada cuprinsă între data 01 iunie și până 31 decembrie 2022, inclusiv.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 77 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, suma de 200 de lei prevăzută la alin. (1), nu se ia în calcul pentru aplicarea deducerilor personale.
(3) Regimul fiscal prevăzut la alin. (1) și (2) se aplică în perioada în care salariul majorat/de încadrare, după caz, este menținut la nivelul de 2.750 lei, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate în intervalul 01 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv.
(4) Suma de 200 de lei prevăzutã la alin. (1) se ajustează în funcție de: i) perioada din lună pentru care s-a acordat majorarea salarială;
ii) data de la care angajații noi sunt încadrați în muncã la un nivel al salariului stabilit potrivit alin. (1) lit. b);
iii) fracția din lună pentru care se determină veniturile din salarii și asimilate salariilor;
iv) data de la care încetează contractul individual de muncă. Art. 2
Art. 2
Prevederile art. 1 nu sunt aplicabile personalului salarizat potrivit Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 3
Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează, după cum urmează:
1. La art.59, după alineatul (2) se introduc cinci noi alineate, alin. (21) – (25), cu următorul cuprins:
„(21) În scopul asigurării conformării fiscale, furnizorul de servicii poștale de trimitere contra ramburs este obligat, sub rezerva respectării inviolabilității secretului corespondenței, să furnizeze lunar, organului fiscal central informații referitoare la trimiterile poștale care au ca și particularitate achitarea de către destinatar expeditorului, prin intermediul rețelei poștale, a contravalorii bunului care face obiectul trimiterii poștale înregistrate.
(22) Informațiile referitoare la trimiterile poștale se referă la:
a) numărul de înregistrare și data trimiterii poștale;
b) datele de identificare a expeditorului;
c) numele și prenumele în cazul persoanelor fizice și denumirea în cazul persoanelor juridice destinatare;
d) adresele de expediție respectiv livrare;
e) contravaloarea bunului livrat.
(23) Perioada de stocare a datelor prevăzute la alin. (22) este de 5 ani, calculată de la data primirii de către organul fiscal central, urmând ca datele să fie șterse automat, după împlinirea acestui termen.
(24) Furnizorul de servicii poștale informează persoanele ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate privind transmiterea acestora către organul fiscal central.
(25) Persoanele ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate potrivit alin. (21) beneficiază de toate drepturile prevăzute de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare.
2. La art.59, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
”(3) Furnizarea informaţiilor prevăzute la alin. (1) – (2^1) se face prin completarea unei declaraţii pe propria răspundere.”
