Pandemia COVID-19 a extins disparitățile sociale și de sănătate. Cum s-ar putea schimba regulile din sistemele medicale explică Ruxandra Târlescu, Partener PwC România, într-o analiză transmisă ZIUA CARGO și pe care o publicăm integral.
Sentimentele de izolare și singurătate, stresul, pierderea locurilor de muncă sau nesiguranța, dar și lipsa exercițiilor fizice și a alimentației sănătoase au afectat sănătatea oamenilor în timpul pandemiei și au amplificat ceea ce era deja o problemă socială presantă în întreaga lume, sănătatea mintală, aproape 1 miliard de oameni având tulburări mintale, potrivit raportului ”Accelerating the health economy of tomorrow” realizat de PwC. Astfel, economia globală pierde aproximativ un miliard dolari, anual, ca efect al scăderii productivității cauzate de depresie și anxietate.
Într-un sondaj din aprilie realizat pe 1.558 de angajați din SUA și Canada, 47% dintre respondenți au spus că pandemia COVID a avut un impact negativ asupra sănătății lor mintale.
Este cunoscut deja că factorii socioeconomici, de mediu și comportamentali contribuie cu până la 80% la starea de sănătate a unei persoane. Pandemia COVID-19 a extins disparitățile sociale și de sănătate și rescrie regulile din sistemul medical atât de repede încât organizațiile de sănătate, fie ele de stat sau private, abia țin pasul.
În acest context, sistemele de sănătate nu pot rezolva singure aceste probleme sociale complicate și înrădăcinate. Colaborarea între organizațiile din domeniul sănătății, companii, guverne și instituții sociale va fi esențială pentru a dezvolta interacțiunea directă cu oamenii și comunitățile.
Un sondaj al Organizației Mondiale a Sănătății efectuat între iunie și august în 130 de țări a constatat că mai mult de 80% dintre țările cu venituri ridicate au implementat telemedicina și teleterapia pentru a contracara întreruperea serviciilor de sănătate mintală, dar mai puțin de 50% din țările cu venituri reduse au făcut acest lucru.
Deși epidemiile de boli infecțioase provoacă daune economice și umane semnificative, pot reprezenta și momente de restart pentru reforma și inovarea sistemelor de sănătate pentru a fi centrate mai mult pe pacienți
Cum va arăta noul ecosistem al sistemelor sanitare
Pe lângă reprioritizarea factorilor sociali determinanți, descrisă mai sus, serviciile medicale virtuale, platformele de modelare a diverselor scenarii pe bază de analize avansate și lanțurile de aprovizionare sunt direcții în care se poate dezvolta post pandemie sistemul de sănătate.
Serviciile medicale virtuale Vizitele medicale online, diagnosticarea la domiciliu și monitoarele portabile vor continua să câștige teren și vor transforma interacțiunile pacienților cu medicii din întâlniri neregulate într-un model continuu de îngrijire.
Diagnosticul la domiciliu și instrumentele de monitorizare de la distanță au fost lansate mai agresiv în timpul pandemiei. De exemplu, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a emis în luna mai o autorizație de utilizare de urgență pentru plasturele (Patch) de monitorizare la distanță al G Medical Innovations, destinat pacienților tratați pentru coronavirus cu medicamente care pot afecta funcția cardiacă. Un alt exemplu este cel al Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie care a început colaborarea cu compania de tehnologie Huma, pentru a asigura monitorizarea la distanță a pacienților cu COVID-19.
Cererea crescută a consumatorilor va determina operatorii de servicii medicale publice și private să regândească modelul de îngrijire și să decidă ce servicii vor furniza fizic și pe care virtual.
De asemenea, cercetarea și dezvoltarea de medicamente și studiile clinice devin deja virtuale. Pandemia a accelerat trecerea la recrutarea pacienților online, folosind inteligența artificială pentru a face comunicarea și programarea mai convenabilă și pentru a muta site-urile de testare mai aproape de consumatori.
Companiile din domeniul sănătății vor adopta noi fluxuri de lucru, vor pregăti personalul existent cu privire la abilitățile necesare pentru roluri din ce în ce mai digitale și vor angaja talente din industrii externe cu expertiză în experiențele clienților virtuali. Multe dintre acestea vor menține o parte din personalul lor administrativ care lucrează permanent de acasă și își va reduce sau reconfigura amprenta imobiliară.
Platformele de modelare bazate pe analize Pandemia a scos la iveală provocările cu care se confruntă sistemele de sănătate ale lumii de a culege date exacte în timp real, de a modela scenarii și de a lua în cele din urmă decizii cu privire la locul și momentul plasării resurselor. Rolul critic pe care aceste instrumente l-au jucat în timpul pandemiei va accelera tendința adoptării lor la scară largă în viitor. Asistența medicală de mâine va fi astfel determinată de analize avansate de date. Prin culegerea de date în timp real, planificarea scenariilor și soluții de inteligență artificială, companiile de servicii medicale – în unele cazuri ajutate de companiile de tehnologie – își vor putea eficientiza activitatea prin alocarea resurselor în funcție de nevoi, să ofere îngrijire continuă și personalizată pacienților între vizite. În aprilie, Google și Apple au introdus o aplicație voluntară de urmărire a contactelor, compatibilă cu Bluetooth, pe care zeci de țări au adoptat-o. De asemenea, compania globală de analiză a datelor SAS a creat și realizat soluții care ajută spitalele să prevadă în mod dinamic volumul pacienților, capacitatea paturilor și disponibilitatea ventilatoarelor, utilizând scenariile cele mai nefavorabile, cele mai bune și cele mai probabile.
Remedierea/consolidarea lanțurilor de aprovizionare Dependența lanțului de aprovizionare de producătorii din China și India pentru ingrediente farmaceutice active, medicamente generice și consumabile medicale și de bază au provocat panică în întreaga lume în lockdown, deoarece frontierele au fost închise și accesul restricționat.
Furnizorii de asistență medicală au trebuit astfel să se grăbească să găsească noi surse, unii furnizori stabilind relații cu furnizori netradiționali care și-au adaptat facilitățile de producție pentru a face măști, combinezoane sau ventilatoare. „Glocalizarea” – dezvoltarea unei rețele de noduri multiple, unele aproape de casă, pentru producție și consumabile – va crește, pe măsură ce transparența stocurilor și producția revin la normal. Astfel că, lanțul de aprovizionare cu servicii medicale, medicamente, consumabile, tehnologie și inovație este de așteptat să devină mai agil și mai rezistent la viitoarele crize.
Indiferent de cât durează pandemia și de cât de solidă este redresarea economică, COVID-19 a fost un catalizator pentru schimbarea sistemelor de sănătate, atât pe partea cererii, cât și a ofertei. Luate în ansamblu, aceste schimbări promovează o abordare diferită a îngrijirii pacienților, care stau în centrul acestora, iar industria se adaptează pentru a le satisface nevoile.
