Parlamentul a adoptat, în 2 martie, legea bugetului de stat şi legea asigurărilor sociale de stat pe anul 2021, în forma primită de la Guvern, fără a accepta vreun amendament din cele depuse de opoziție.
Premierul Florin Cîțu a declarat: „Au fost câteva zile importante şi eu cred că este şi o premieră – un buget care trece prin Parlamentul României fără niciun amendament (…). Este un buget bun, un buget echilibrat, un buget cu care începem reconstrucţia României şi nu poţi să faci acest lucru decât prin reformă şi investiţii. De aceea am spus de la început care sunt cele două lucruri pe care am axat acest buget: investiţii record – jumătate din fonduri europene – şi reformă, pe care mulţi politicieni au tot aruncat-o în spaţiul public, dar cam toţi au fugit de ea şi este momentul să o facem, iar acest buget forţează reforma. Eu am spus că doar dacă nu vrem să o facem singuri o vom face prin buget”.
Bugetul de stat este stabilit la venituri în sumă de 173,7 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă de 326,407 miliarde lei credite de angajament şi în sumă de 261,050 miliarde lei credite bugetare, cu un deficit de 87,349 miliarde lei.
La nivel consolidat, deficitul este estimat la 7,16% din Produsul Intern Brut (pe cash), în condiţiile unor venituri reprezentând 32,67% din PIB, respectiv 364,907 miliarde de lei, şi ale unor cheltuieli de 39,84% din PIB, respectiv 444,907 miliarde de lei.
Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere de 4,31% prevăzută pentru anul 2021.
pentru pensii venituri în sumă de 90,08 miliarde lei, şi identic la cheltuieli, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare.
Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se stabileşte la venituri în sumă de 283,325 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 140,395 milioane lei, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 142,93 milioane lei.
Sumele alocate investițiilor în infrastructură
Bugetul Transporturilor și infrastructurii este de 14,12 miliarde de lei, în creştere cu 9,57% faţă de cel de anul trecut. În buget este prevăzută, printre altele, operaţionalizarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR).
La comisiile parlamentare de specialitate, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a detaliat sumele alocate: „Avem pentru CNAIR 4,6 miliarde de lei, pentru CFR 2,5 la care se adaugă încă 2 miliarde de pe CEF (Connecting Europe Facility), deci 4,5 miliarde per total (…) Pentru Autostrada A0 de Centură a Bucureştiului şi pentru modernizarea centurii actuale sunt 750 de milioane de lei, pentru Sibiu-Piteşti sunt 476 de milioane de lei, pentru Sebeş-Turda – 176 de milioane, pentru Autostrada Transilvania – 533 de milioane de lei, pentru Podul peste Dunăre de la Brăila sunt 420 de milioane de lei şi mai sunt alte proiecte de dimensiuni mai mici, dar nu lipsite de importanţă”, a detaliat şeful de la Transporturi.
Cătălin Drulă s-a referit și la drumul de legătură DN5 Giurgiu, pentru care s-au alocat 40 de milioane de lei, iar constructorul a promis să finalizeze lucrările până la finalul acestui an, „astfel încât să avem, în sfârşit, o intrare modernă în România dinspre Bulgaria”.
Totodată, pentru Varianta de Ocolire (VO) Tg-Jiu au fost alocaţi 56 de milioane de lei, pentru finalizarea VO Satu Mare sunt prevăzuţi 112 milioane de lei, iar pentru Centura Timişoara Sud sunt 90 de milioane de lei, în timp ce la Centura Bârlad sunt 53 de milioane de lei. De asemenea, urmează lansarea la licitaţie a sectoarelor de pe Autostrada A7 Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău şi Paşcani-Suceava-Siret, a mai spus ministrul.
„Pe domeniul feroviar sunt lucrările mari de pe Coridorul IV. Avem 2 miliarde de lei pe Curtici-Simeria. E vorba de kilometrul 614 Simeria, acolo unde lucrările merg în plin, şi mai sunt 2 miliarde de lei între Braşov şi Sighişoara, pentru o nouă linie cu viteză de până la 160 de km/h, cu nişte tuneluri foarte lungi – proiect care va moderniza Coridorul IV. Avem 120 de milioane de lei pentru linia de cale ferată Bucureşti-Giurgiu, în sfârşit cu contract semnat pe acest sector care este închis din anul 2005, după prăbuşirea acelui pod peste Argeş. Avem alte lucrări de reabilitare pentru poduri şi podeţe, de 36 de milioane de lei, avem pentru Metrorex 448 milioane de lei, avem proiecte din naval, la Port Constanţa – mă refer la proiectele pe fonduri europene aici – 64 de milioane de lei. Spre exemplu, pentru modernizarea infrastructurii portuare prin creşterea adâncimii şenalelor şi bazinelor, avem 32 de milioane de lei, iar la APDF Giurgiu avem trei proiecte importante, în valoare de 63 de milioane de lei. La porturile Dunării maritime Galaţi avem 60 de milioane, la AFDJ, pentru apărări de maluri, remorcher multifuncţional cu clasă de gheaţă şi un proiect de monitorizare avem 58 de milioane de lei. Avem şi la canale navigabile 39 de milioane de lei – aici e vorba doar, din nou, de proiectele pe fonduri europene”, a arătat Cătălin Drulă.
De asemenea, bugetul prevede pentru Aeroportul Timişoara 30 de milioane de lei şi pentru Aeroportul Mihail Kogălniceanu 70 de milioane de lei.
În plus, a subliniat ministrul Transporturilor, au fost alocate sume consistente, de asemenea în creştere faţă de anul trecut, pentru întreţinerea infrastructurii.
„Avem o infrastructură foarte mare, pe care trebuie să o întreţinem. Avem peste 16.000 de km de drumuri naţionale, o să ne apropiem şi anul acesta depăşim cota de 1.000 de km de autostrăzi în folosinţă şi drumuri expres. Anul acesta, o să fie în premieră 12 km la Satu Mare şi 40 la Craiova-Piteşti. Avem peste 10.000 de km de infrastructură feroviară care, iarăşi, trebuie întreţinuţi şi am reuşit să avem 1,4 miliarde de lei, o sumă în creştere semnificativă faţă de execuţia de anul trecut. De asemenea, avem creşteri de 60% pentru reparaţii curente pentru infrastructura feroviară. Avem 617 milioane de lei alocaţi pentru întreţinerea infrastructurii rutiere, la care se adaugă sumele care vin din rovinietă şi de acolo se mai adaugă 700 de milioane de lei. Deci, în total, 1,3 miliarde de lei care merg în covoare asfaltice şi îmbunătăţirea şi întreţinerea drumurilor actuale, semnalizări, separatoare mediane ş.a.. Deci, n-am uitat nici de această zonă, a întreţinerii”, a precizat ministrul Transporturilor.
Lista principalelor proiecte de construire de autostrăzi/Variante Ocolitoare cuprinde:
- Autostrada Sibiu–Piteşti secţiunile 1, 2, 3, 4 şi 5
- Autostrada Lugoj–Deva (sector Dumbrava-Deva),
- Autostrada Sebeş–Turda,
- Autostrada Nădăşelu–Suplacu de Barcău–Borş, inclusiv legătura Centura Oradea (Giraţie Calea Sintandrei) – Autostrada A3 (Biharia),
- Autostrada Câmpia Turzii–Ogra–Târgu Mureş,
- Autostrada de Centură Sud Bucureşti, inclusiv intervenţiile privind Centura existentă (Lărgire la 4 benzi de circulaţie a Centurii Bucureşti, între A1–DN5, DN2–A2 şi A –DN7, pasajele Berceni, Domneşti, Olteniţa şi Mogoşoaia),
- Autostrada de Centură Nord Bucureşti,
- Varianta de ocolire Bacău (profil de autostradă şi drum naţional), Drum expres Craiova–Piteşti,
- Drum expres Brăila–Galaţi,
- podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila,
- Varianta de ocolire Galaţi.
Proiectele de autostrăzi în pregătire cuprind:
- elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzile Sibiu–Făgăraş, Făgăraş–Braşov, Târgu Neamţ–Târgu Mureş, Târgu Neamţ–Iaşi–Ungheni, Timişoara–Moraviţa;
- elaborarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru Autostrada Braşov–Bacău şi pentru drumurile de mare viteză Ploieşti–Buzău–Focşani–Bacău–Paşcani–Suceava–Siret;
- elaborarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru drumurile expres: Craiova–Târgu Jiu, Ovidiu–Tulcea, Brăila–Tulcea, Brăila–Buzău, Focşani–Brăila, Găeşti–Ploieşti, Piteşti–Mioveni, Bacău–Piatra Neamţ;
- elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Drum Expres/Autostrada (Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare) – Oar (Graniţa Româno–Ungară–Drum Expres M49 Ungaria), Satu Mare–Baia Mare şi Autostrada Nordului/Drum de Mare Viteză Baia Mare–Suceava (Lot 1, Baia Mare–Bistriţa;
- Lot 2 Bistriţa – Vatra Dornei; Lot 3 Vatra Dornei–Suceava), Tişiţa–Albiţa;
- completarea studiului de fezabilitate pentru drum expres Arad – Oradea.
Obiectivul „Autostrada A7, sectoarele Ploieşti–Buzău–Focşani–Bacău–Paşcani” va fi bugetat pe parcursul anului 2021, după obţinerea aprobărilor legale necesare, aflate în prezent în etapa de pregătire/atribuire în vederea elaborării documentaţiilor tehnico-economice sau proiectării şi execuţiei.
