Industria de software din România va crește cu aproximativ 12,5% în 2020, ajungând la un volum de business de aproximativ 8,2 miliarde de euro, potrivit estimărilor specialiștilor KeysFin. Cu toate acestea, avansul este mai temperat față de 2019, când sectorul a înregistrat o cifră de afaceri de 7,3 miliarde de euro, cu aproape 20% mai mare comparativ cu 2018 și de peste 69% raportat la 2015.
Iată precizările, în comunicatul transmis redacției:
Industria de software din România se menține în topul industriilor-cheie pentru economia țării, ponderea întregului sector IT&C în produsul intern brut fiind de 6,1% în 2019 și 7,1% în prima jumătate a lui 2020.
„Considerăm că inovația ar trebui să stea la baza dezvoltării durabile a României, iar industria de software este pilonul principal al inovației locale. Tocmai de aceea, am ajuns la a patra ediție consecutivă a studiului dedicat industriei de software din România, probabil una din cele mai complexe și detaliate analize dedicate IT-ului local, prin intermediul căruia identificăm de fiecare dată tendințele din piață și analizăm cei mai importanți indicatori de business. Astfel, pentru 2020, ne este deja clar că, paradoxal, pandemia a reprezentat o oportunitate pentru acele companii care au venit cu soluții de digitalizare potrivite pentru nevoile multor industrii, obținând rezultate peste așteptări”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.
În 2019, în România activau peste 24 de mii de companii din domeniul software-ului, cu 6,2% mai multe față de 2018 și cu 38,9% mai multe față de 2015, dintre care: 22,6 mii micro, 1,1 mii companii mici, 328 companii medii și 20 companii mari.
Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii, cu 37,4% din total, acestea fiind urmate de corporații cu 25,7%, companii mici cu 19,8% și microîntreprinderi cu 17,1%.
De altfel, industria software este altfel una din cele mai echilibrate industrii locale din punct de vedere al repartizării cifrei de afaceri pe tipuri de companii, diferența de maxim 20 puncte procentuale dintre categorii fiind relativ minoră în comparație cu alte sectoare cheie din țara noastră.
Performanța are aceleași coduri CAEN*
Cea mai mare companie de software din România rămâne în continuare Oracle România, cu o cifră de afaceri de peste 200 milioane de euro (2,7% din total). Clasamentul este completat de IBM România (peste 197 milioane de euro – 2,6% din total), Ericsson Telecommunicationa România (peste 161,3 milioane de euro, 2,2% din total), Bitdefender (aproximativ 140,5 milioane euro) și Endava România (aproximativ 135,5 milioane de euro).
Cele mai mari 10 companii din industrie au cumulat afaceri de aproximativ 1,3 miliarde euro, reprezentând 17,6% din total.
Și în ceea ce privește profitabilitatea, rezultatele sunt pozitive: profitul net a crescut cu 27,3% față de 2018 si cu peste 110% față de 2015, ajungând la peste 1 miliard de euro în 2019.
Mai mult, din cele 24 mii de companii analizate, 16 mii (67%) au înregistrat profit, aproximativ 6 mii (25%) au fost în pierdere, iar restul au avut un rezultat nul în 2019. De asemenea, numărul de insolvențe a scăzut cu peste 25% față de 2018, la 56 de insolvențe în 2019.
Pe primul loc în topul celor mai profitabili jucători din domeniu se află și în 2019 SAP România, cu un profit net de 36,4 milioane de euro, mai mic însă decât în 2018, când acesta a fost de peste 40 de milioane de euro (în moneda națională, scăderea a fost de sub 8%). Cele mai profitabile 5 companii au avut în 2019 un profit net cumulat de 104,2 de milioane de euro, respectiv 9,7% din total.
Peste 130.000 de români lucrează în softwere
Numărul angajaților din industria de software a crescut cu 43,3% în ultimii 5 ani, la 130.000 în 2019. Cu toate acestea, potrivit datelor Eurostat din acest an, România se află pe primul loc în UE la deficitul de angajați în acest domeniu, necesarul fiind estimat la câteva zeci de mii de specialiști, conform asociațiilor profesionale.
Bineînțeles, cursa de a atrage angajații în IT, și mai ales pe cei mai buni, a dus la creșterea costului mediu per angajat cu aproape 45% în ultimii 5 ani și cu 9% față de 2018, la 25,5 mii euro în 2019.
Cu toate acestea, IT-iștii români au și o productivitate excelentă: productivitatea per angajat a crescut cu peste 18% în ultimii 5 ani și peste 11% față de 2018, ajungând la un nivel mediu de 56,2 mii euro/angajat în 2019.
În topul celor mai mari angajatori locali din software se regăsesc ORACLE ROMÂNIA SRL, pe primul loc, cu 3,4 mii de angajați în 2019, fiind urmat de IBM ROMÂNIA SRL, cu 3,3 mii de angajați, Endava România, cu 2,6 mii de angajați, Ericsson Telecommunications România, cu 2,6 mii de angajați, și ATOS IT Solutions and Services, cu 2,2 mii de angajați.
În total, primii 5 angajatori locali au concentrat 10,8% din totalul forței de muncă locale din piața de software.
Cât despre distribuția angajatorilor în funcție de cifra de afaceri a companiei, experții au remarcat că cea mai mare concentrare a forței de muncă au avut-o companiile medii, cu 40% din total, urmate de multinaționale cu 24%.
Sectorul softwere local, concentrat în zone-cheie
Bucureștiul atrage în continuare cele mai mari firme de software locale, cifra de afaceri a companiilor din acest sector cu sediul social în Capitală fiind de 4,3 miliarde de euro (58,7% din total). Pe locul al doilea din punct de vedere al cifrei de afaceri se situează județul Cluj, cu 1,1 miliarde euro în 2019 (15,5 % din total), fiind urmat de Timiș, cu 347,7 milioane de euro (4,8%), Iași, cu 341,4 milioane de euro (4,7%), și Brașov, cu 185,3 milioane de euro (2,5%).
În total, primele 5 județe însumează 86% din cifra de afaceri a industriei de software locale.
Pandemia, paradoxat unui dintre motoarele de dezvoltare în 2020
Pandemia de Coronavirus care a debutat rapid în primul trimestru al acestui an a dus la o nevoie imediată și stringentă de digitalizare a multor domenii cheie din România, astfel că firmele de IT au avut oportunitatea să dezvolte și să livreze rapid soluții de software relevante.
De la dezvoltarea site-urilor de e-commerce, procentul cumpărăturilor online crescând cu cel puțin 8% în acest an, și până la digitalizarea unor servicii cheie, precum cele ale industriei bancare, dezvoltatorii de software locali au răspuns cu succes cerințelor pieței.
Acesta e și cazul Starbyte, o companie locală cu capital 100% autohton, specializată în soluții B2B, care a reușit ca în 2020 să adauge module noi și inovatoare deja popularei soluții de înrolare digitală 4Apply.
Astfel, Starbyte a lansat un modul prin intermediul căruia companiile pot afla în timp real dacă angajații sau vizitatorii poartă mască atunci când se află în spațiile proprii, precum și un modul care adaugă noi funcționalități de verificare și securitate a procesului de înrolare digitală, tot mai des folosit în sectorul bancar, în vederea aprobării de credite online.
„Anul 2020 a fost fără doar și poate anul digitalizării, iar sectorul financiar a avut un răspuns rapid la realitățile pieței, accelerând dezvoltarea de soluții potrivite unei experiențe online ușoare pentru consumatori. Expertiza noastră în acest sector și, totodată, capacitatea de a dezvolta rapid module noi și inovatoare, au fost două elemente care au contribuit decisiv la începerea unor noi colaborări sau la extinderea celor deja existente, astfel că, acum la final de an, nu putem decât să fim mândri de rezultatele echipei noastre”, a declarat Ana Petrache, Marketing Manager Starbyte.
Potrivit unui studiu Signicat, în momentul creării unui cont nou, 40% dintre consumatori vor abandona procesul de înrolare dacă este prea lung sau complex, iar utilizatorii sunt dispuși să schimbe furnizorii de servicii financiare pentru a obține o experiență mai bună. Drept urmare, băncile sau alte organizații care solicită clienților să viziteze o sucursală sau chiar să descarce, să tipărească, să semneze și să trimită documente suplimentare își pot pierde cota de piață în fața concurenților ce au adoptat soluții de automatizare și digitalizare.
Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 5821 (activități de editare a jocurilor de calculator), 5.829 (activități de editare a altor produse software), 6.201 (activități de realizare a soft-ului la comandă), 6.202 (activități de consultanță în tehnologia informației), 6.203 (activități de management – gestiune și exploatare – a mijloacelor de calcul) , 6.209 (alte activități de servicii privind tehnologia informației), 6.311 (prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe) sau 6.312 (activități ale portalurilor web).
