Premierul Ciucă a retras de pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, la cererea Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), proiectul de HG privind plafonarea, timp de 6 luni, a tarifelor de primă la asigurările RCA.
„Va fi aprobat săptămâna viitoare, după ce ASF-ul îl va readuce la nivelul Guvernului”, a declarat Nicolae Ciucă, în 24 martie, la începutul şedinţei de guvern.
Purtătorul de cuvânt al ASF, Daniel Apostol, a declarat: „Ca urmare a observaţiilor pronunţate pe proiectul iniţial pus în dezbatere publică, proiectul a fost retras tocmai pentru a se realiza o analiză a acestor observaţii”.
ASF a transmis public următoarea informare: „În urma lansării în dezbatere publică a proiectului de Hotărâre de Guvern privind plafonarea tarifelor RCA, au fost formulate sugestii și observații privind conținutul acestuia. În acest context, Autoritatea de Supraveghere Financiară urmează parcursul legal, care presupune analizarea acestora în vederea elaborării proiectului de act normativ, care va fi supus dezbaterii și aprobării Guvernului României”.
Transportatorii de la COTAR au acuzat că prețul ales de Ministerul Finanțelor, la propunerea ASF, pentru plafonarea RCA „este cel mai mare preț” al polițelor din tot anul 2022.
Însă reacția ASF a venit la solicitarea UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România, BAAR – Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România și PIAR − Patronatul Industriei Asigurătorilor din România.
Iată comunicatul comun al acestora:
„Industria nu poate fi de acord cu Proiectul de HG, care încalcă în mod evident legislația europeană, este lipsit de fundament economic și ambiguu pe anumite aspecte, riscând să destabilizeze și mai mult piața de asigurări RCA.
Legislația trebuie modificată, dar necesită un pachet de măsuri mai amplu care să fie discutat împreună cu toate părțile direct implicate. Există soluții esențiale pentru o piață funcțională și atractivă dedicată consumatorilor:
- Îndreptarea articolelor specifice din Legea nr. 132/2017 care nu permit asigurătorului un control al costurilor, conducând astfel la dezechilibre importante în funcționarea normală a pieței de asigurări bazată pe competitivitate, profitabilitate și prudențialitate.
- Demararea unui proiect național ce vizează reducerea frecvenței și gravității accidentelor rutiere și adoptarea unor măsuri urgente de creștere a gradului de cuprindere în asigurare și de combatere reală a fraudelor care să vină imediat și eficient în sprijinul eforturilor deja existente în această zonă. Practic, la fiecare 100 de mașini înmatriculate în țara noastră, cel puțin 6 produc accidente în trafic soldate cu pagube materiale sau vătămări corporale și decese, comparativ cu 4,08% – frecvența înregistrată în Bulgaria, 3,2% în Polonia, 2,7% în Cehia, 2,3% în Ungaria și 1,65% în Croația. UNSAR, BAAR și PIAR s-au angajat într-un astfel de demers, și se declară deschiși în a colabora cu alte organizații și instituții publice în acest sens.
Subliniem că la o soluție similară s-a mai apelat și în anul 2016, tot printr-un HG, când s-au plafonat tarifele de primă RCA. Realitatea a demonstrat că nu a fost o soluție benefică nici pentru piața de asigurări din România și nici pentru asigurații și persoanele prejudiciate deopotrivă, mediul concurențial a fost grav afectat, iar România s-a confruntat în 2021 și 2023 cu un faliment și o insolvență de o magnitudine mult mai mare decât falimentele anterioare din industria de asigurări. În plus, trebuie reamintit că împotriva României s-a declanșat procedura de infringement care a încetat abia după ce s-a renunțat la intervenția statului în politica de prețuri a societăților de asigurare.
Totodată, reamintim faptul că în prezent, deși numărul de vehicule înmatriculate a depășit 10 milioane, numărul asigurătorilor RCA activi din România este de doar 8 (ca termen de comparație, Cehia are 12 la o piață de aproximativ 6 milioane de vehicule). Mai mult, se pune întrebarea dacă acționarii sunt dispuși în continuare să investească într-un mediu de business impredictibil, și intr-o piață RCA marcată de 4 falimente în ultimii 8 ani, în contextul în care costul de capital necesar, raportat la expunere, pentru a îndeplini cerințele de solvabilitate, este în creștere.
Industria de asigurări a fost și va continua să fie un partener profesionist și echilibrat în vederea asigurării unui cadru legislativ care să îmbunătățească funcționarea pieței de asigurări, în beneficiul tuturor cetățenilor”.
Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări (UNSICAR) şi Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare – Reasigurare (PRBAR) se opun și ele proiectului de HG: „Varianta actuală a proiectului de act normativ riscă să determine un blocaj cvasi-total în piaţa de asigurări RCA, fie prin limitarea vânzării de poliţe RCA de către societăţile de asigurare, fie prin retragerea unor jucători de pe piaţa RCA (aşa cum s-a întâmplat cu Uniqa Asigurări după falimentul City Insurance), fie printr-o combinaţie a celor două ipoteze”.
Cele două asociaţii au cerut retragerea acestui proiect şi iniţierea unui dialog cu toţi actorii pieţei (consumatori, asigurători, distribuitori de asigurări, prestatori de servicii) în cadrul căruia să fie expuse punctele de vedere de către toate părţile implicate şi, împreună, să fie identificate soluţii constructive, în beneficiul şi pe termen mediu şi lung al consumatorilor de asigurări şi al păgubiţilor, precum şi al tuturor participanţilor la această piaţă.
Potrivit UNSICAR şi PRBAR, efectul major pe care acest blocaj îl va avea asupra distribuitorilor de asigurări va fi reducerea drastică a numărului de intermediari care vor mai rezista pe piaţă în aceste condiţii. În acest fel, efectul final va fi reducerea numărului vehiculelor asigurate în trafic.
„Practic, proiectul de HG va avea exact efectul invers faţă de scopul fundamental al legislaţiei RCA la nivel european, şi anume: în loc să protejeze participanţii la trafic, păgubiţi sau victime fără vină ale unor accidente rutiere, va oferi doar deţinătorilor de autovehicule un avantaj financiar minimal şi pe termen foarte scurt, respectiv deţinerea unei poliţe RCA mai ieftine”, se precizează în comunicatul de presă transmis, în 24 martie.
Membrii celor două asociaţii profesionale consideră că orice formă de îngrădire a concurenţei, chiar şi limitată în timp, nu poate decât să adâncească situaţia dificilă în care se află piaţa de asigurări RCA.
„Acest aspect este cu atât mai mult valabil în cazul acestui proiect care propune plafonarea comisioanelor de distribuţie, prevedere care ignoră aspecte esenţiale legate de prevederi legislative deja existente şi omite să evalueze impactul asupra pieţei de intermediere de asigurări şi asupra consumatorilor”, se mai spune în comunicat.
De-a lungul ultimilor 10 ani, piaţa asigurărilor RCA s-a confruntat cu diverse dezechilibre şi tensiuni, principalele probleme fiind legate de calitatea procesului de constatare, evaluare şi plată a despăgubirilor, precum şi eventuale abuzuri ale unora dintre actorii implicaţi, reclamate de alţi jucători din piaţă.
„În mijlocul acestor disfuncţionalităţi s-a aflat în permanenţă persoana păgubită, asupra căreia s-au manifestat majoritatea consecinţelor negative ale acestor probleme de funcţionare ale pieţei, iar actualul proiect nu va face decât să accentueze consecinţele negative asupra păgubiţilor. Membrii celor două asociaţii profesionale apreciază că în nota de fundamentare a proiectului de HG nu se regăsesc criteriile în baza cărora s-a decis plafonarea prin raportare la data de 1 martie 2022, şi nu la o altă dată, respectiv criteriile în baza cărora s-a stabilit procentul comisioanelor de distribuţie la maxim 8%”, susţin reprezentanţii celor două asociaţii.
Conform sursei citate, plafoanele propuse sunt arbitrare, fiind stabilite fără o analiză serioasă a costurilor suportate distribuitorii de asigurări, a impactului inflaţiei anuale de peste 15% asupra acestor costuri şi a profitabilităţii, respectiv a marjei de profit reale a distribuitorilor.
„Apreciem că majoritatea distribuitorilor nu vor putea absorbi acest şoc şi vor risca, din primele estimări, reducerea cu peste 40% a numărului de angajaţi sau parteneri implicaţi direct în activitatea de intermediere de asigurări, prin falimentul acestora sau prin renunţarea la desfăşurarea acestei activităţi. În situaţia reducerii numărului intermediarilor în asigurări, poliţele gestionate anterior de intermediarii care au ieşit din piaţă vor trebui emise direct de societăţile de asigurări, care nu pot crea capacitatea operaţională necesară într-un interval scurt de timp”, se mai precizează în document.
Astfel, circa 350.000-500.000 de clienţi în fiecare lună vor întâmpina reale probleme în a-şi încheia o poliţă RCA, cu toate efectele de rigoare.
„Scăderea dramatică a numărului de distribuitori va întârzia intrarea unor noi firme de asigurări pe piaţa RCA, întrucât, în absenţa distribuţiei independente, investiţia unui nou jucător în dezvoltarea unei reţele de distribuţie va fi şi mai costisitoare, dar şi mai riscantă în acelaşi timp, iar menţinerea unui număr scăzut de asigurători pe piaţa RCA va perpetua tensiunile actuale din piaţa de profil”, susţin reprezentanţii brokerilor.
Pe de altă parte, reducerea masivă a distribuţiei independente va afecta semnificativ şi interesele consumatorilor de asigurări pe termen mediu şi lung, mai ales în oraşele şi localităţile cu o populaţie sub 30.000 locuitori, prin restrângerea accesului la asigurări şi la consultanţa care însoţeşte produsele complexe.
„Deloc neglijabil este şi faptul că aceste zone acoperă peste 50% din populaţia României şi sunt, de regulă, şi cele în care accesul la soluţiile de achiziţie online este dintre cele mai reduse, distribuţia door-to-door fiind singura posibilitate a acestora de a avea acces la produse de asigurare. Precizăm că prezenţa directă a companiilor de asigurări în aceste localităţi din România s-a restrâns permanent în ultimul deceniu, iar nivelul redus al activităţii economice şi puterea redusă de cumpărare va face ca investiţiile în distribuţia directă în aceste zone să fie extrem de puţin probabile. Aceiaşi consumatori sunt şi cei mai puţin pregătiţi să acceseze soluţii de achiziţie pe canale pur digitale şi au nevoie stringentă de prezenţa distribuţiei independente de asigurări”, se mai arată în comunicat.
