Ministrul Transporturilor, Felix Stroe, a prezentat în ultima ședință din 2017 a Guvernului un pachet de proiecte prioritare de transport, aprobat de Executiv printr-un memorandum intitulat “Demararea pregătirii unui portofoliu de proiecte de transport ce urmează a fi implementate în viitorul cadru financiar multianual (2018-2027)”..
UPDATE: Într-un comunicat remis redacției, Ministerul Transporturilor precizează: “Memorandumul este necesar pentru a oferi stabilitatea abordării strategice în ceea ce înseamnă pregătirea proiectelor de infrastructură de transport în perioada 2018-2027. Proiectele vor fi finanțate din fonduri europene, cât și din fonduri rambursabile de la Instituțiile Financiare Internaționale, cum ar fi Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții.
Totodată, obținerea unei stabilități în abordarea strategică garantează că proiectele odată lansate nu vor mai fi stopate creând premisele implementării rapide a proiectelor.
În memorandum sunt incluse proiecte strategice identificate ca prioritare din Master Planul General de Transport al României”.
În debutul ședinței Executivului, Felix Stroe a precizat că estimează demararea licitaților și a implementării proiectelor începând cu anul 2019.
“Ministerul Transporturilor, în colaborare cu Ministerul Fondurilor Europene, a pregătit un memorandum care a fost discutat în principiu cu doamnele comisar pe Dezvoltare și pe Transporturi de la Comisia Europeană. Un memorandum care, odată adoptat, va asigura demararea pregătirii unui portofoliu de proiecte de transport ce urmează a fi implementate în perioada imediat următoare”, a anunțat ministrul Stroe, în debutul ședinței Executivului.
“S-a muncit foarte mult în ultimele două luni de zile împreună cu colegii de la Ministerul Fondurilor Europene, conduși de domnul ministru Marius Nica. Am trecut la elaborarea acestui memorandum având în vedere faptul că elaborarea unei documentații tehnico-economice de calitate reprezintă un proces îndelungat. Însă, este absolut obligatoriu, pentru că fără o documentație de calitate, pregătită – așa cum spuneam – temeinic, întâmpinăm mari dificultăți pe urmă în realizarea proiectelor. Și, atunci, am făcut acest portofoliu de proiecte, proiecte publice prioritare de infrastructură, care să atingă un grad de maturitate suficient de mare pentru demararea licitaților și a implementării începând cu anul 2019”, a adăugat el.
Ministrul Stroe a arătat că “pregătirea în avans a unui portofoliu de proiecte publice prezintă o serie de avantaje, printre care: evitarea pierderilor de timp și a riscului pierderii de fonduri disponibile în cadrul actualei și viitoarei perioade de programări; posibilitatea accesării altor mecanisme de finanțare, chiar și a celor competitive, mai ales în condițiile în care se prefigurează alocarea de fonduri în domeniul transporturilor pe acest principiu; alocarea eficientă a fondurilor europene disponibile pe baza unor date cu privire la proiectele ce pot fi implementate; îmbunătățirea capacității de negociere a României în condițiile cunoașterii clare a proiectelor ce urmează a fi finanțate; creșterea gradului de absorbție în actuala perioadă de programare”.
“De fapt, acest pachet de proiecte prioritare va fi finanțat integral de către o instituție financiară internațională serioasă, de către BERD”, a precizat ministrul Transporturilor.
Pachetul cuprinde următoarele proiecte de infrastructură rutieră:
- Autostrada Brașov – Pașcani – Iași – Ungheni, care, în conformitate cu prevederile Master Planului general de Transport al României, va avea o lungime de 336,5 km și un cost aproximativ de investiție de 3,08 miliarde euro.
“Proiectul este compus din mai multe sectoare de autostradă, astfel, sectorul Brașov – Bacău, Autostrada Moldova 5, cu o lungime de 160 de km, cu un cost de investiție de 1,84 miliarde euro; sectorul Bacău – Pașcani, cu o lungime de 81,2 km, cu un cost de investiție de 485,5 milioane de euro și sectorul Pașcani – Iași – Ungheni, cu o lungime de 81,2 km, cu un cost de investiție de 485,5 milioane de euro.., Bacău – Pașcani 81, Iași – Ungheni – 95,2. În total, este vorba de – asta este important de reținut – 3,08 miliarde de euro”, a explicat Felix Stroe.
- Drumul rapid Transregio Brașov – Târgu Mureș, care, potrivit Master Planului de Transport, va avea o lungime de 161 de km şi un cost aproximativ de investiție de 100,2 milioane de euro.
“Drumul Transregio, cu patru benzi de circulație, va facilita conectivitatea rutieră între regiunile României, respectiv între cele două importante reședințe de județ”, a precizat ministrul.
- Autostrada Brașov – Făgăraș – Sibiu, care, potrivit Master Planului de Transport, va avea o lungime de 120 de km și un cost estimat de 816,44 milioane de euro.
“Proiectul este compus din mai multe sectoare: Sibiu – Tălmaciu de Nord, Tălmaciu de Nord – Bradu, Bradu – Perșani, Perșani – Vlădeni, Vlădeni – Brașov”, a arătat Stroe.
- Drumul expres la 4 benzi Focșani – Buzău – Tulcea – Brăila – Constanța va avea, potrivit Master Planului de Transport, 361,7 km și un cost aproximativ de investiție de 1,822 miliarde de lei.
“Acest proiect de drum expres va asigura o legătură foarte rapidă între Focșani, Buzău, Brăila, Babadag, Constanța. Aici vom folosi și fonduri din proiectul ITI de dezvoltare a zonei de litoral și a Dunării”, a explicat ministrul Transporturilor.
- Drumul Sudului – Drum expres București – Craiova – Drobeta Turnu-Severin – Caransebeș – Lugoj va avea, potrivit Master Planului de Transport, o lungime de 397 de kilometri şi un cost estimat de 2,5 miliarde de euro.
“Proiectele rutiere identificate în vederea pregătirii sunt obiective de investiții care se află în sinergie cu proiectele ce vor fi implementate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, POIM. Astfel, conectivitatea Autostrăzii Sibiu-Brașov este asigurată cu Autostrada Brașov-Bacău-Pașcani-Iași-Ungheni, precum și cu pregătirea și implementarea drumului expres Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău. Totodată, prin realizarea drumului expres București-Craiova-Caransebeș-Lugoj se va asigura conectivitatea cu ramura nordică a coridorului patru Arad-Timișoara-Lugoj-Deva-Sibiu, respectiv cu coridorul Deva-Sibiu-Pitești-București-Constanța”, a precizat Felix Stroe.
Ministrul Transporturilor a prezentat și proiectele de infrastructură din sectorul feroviar:
- reabilitarea căii ferate Coșlariu – Cluj-Napoca – Ilva Mică – Suceava – Pașcani, cuprinsă în Master Planul General de Transport, are o lungime de 488 de kilometri și un cost aproximativ de investiție de 1,95 miliarde de euro;
- reabilitarea căii ferate București-Craiova, inclusă în Master Plan, are o lungime de 142 de kilometri și un cost aproximativ de investiție de 227,2 miliarde de euro;
- reabilitarea căii ferate București – Iași, cuprinsă în Master Plan, are o lungime de 462 de kilometri și un cost aproximativ de investiție de 1,687 miliarde de euro.
“Deci, așa cum spuneam, finanțarea acestor investiții a fost discutată cu o importantă instituție financiar-bancare, cu BERD, o parte din bani pentru Brăila, Babadag, Constanța vin din Fondul de Dezvoltare pentru Litoral Delta Dunării, deci finanțările sunt asigurate”, a dat asigurări Felix Stroe.
Ministrul Transporturilor i-a prezentat prim-ministrului Mihai Tudose și măsurile necesare implementării pachetului de proiecte: “1: aprobarea listei de obiective de investiții din sistemul de transport, care vor fi pregătite cu prioritate în vederea finanțării și implementării în următoarea perioadă de programare, adică acest memorandum; 2: asigurarea finanțării pregătirii portofoliului de proiecte prin intermediul schemei de finanțare de care v-am vorbit; 3: mandatarea Ministerului Transporturilor și a Ministerului Dezvoltării Regionale, respectiv Fonduri Europene, pentru purtarea de negocieri cu instituțiile financiare internaționale, în special Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, în vederea identificării unor surse de finanțare suplimentare față de fondurilor europene nerambursabile; 4: desemnarea Ministerului de Fonduri Europene pentru asigurarea sprijinului Băncii Europene de Investiții în vederea operaționalizării Companiei Naționale de Investiții Rutiere în cadrul acordului de servicii și asistența tehnică pentru proiecte de infrastructură – deja semnat. Este absolut necesar ca într-o perioadă scurtă de timp, am dori ca în semestrul I (2018 – n.r.) să finalizăm acest CNIR – Compania Națională de Investiții Rutiere, să devină operațională și există finanțarea, care e deja discutată cu BEI, să o putem folosi pentru achiziționarea unei consultanțe ca să facem lucrurile profesionist, după un model occidental”, a conchis Felix Stroe.
Premierul Mihai Tudose i-a spus ministrului Transporturilor că “rămâne să trecem de nivelul cu cariocile pe hârtie, că până acum proiecte am avut, slavă Domnului!”. “Acum avem, în sfârşit, şi finanţarea şi determinarea să le ducem la bun sfârşit”, a adăugat Tudose.
