Ministerul Finanţelor a publicat în dezbatere publică, în 19 septembrie, proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Premierul Marcel Ciolacu urmează să își angajeze răspunderea în fața Parlamentului pe această inițiativă legislativă, săptămâna viitoare.
Iată birurile propuse de Guvern pentru mediul de afaceri:
- impozit pe cifra de afaceri,
- impozit suplimentar de 1% pentru instituţiile de credit,
- eliminarea unor facilităţi pentru angajaţii din IT şi construcţii: angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor achita contribuția de asigurări de sănătate, plus impozit la venituri de peste 10.000 de lei; acest impozit îl vor plăti și IT-iștii
- majorarea accizei la alcool, tutun
- impozit special pentru românii care care dețin case mai scumpe de 500.000 euro și mașini de peste 75.000 euro
- veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită vor fi impozitate cu 70%
- TVA va crește de la 5 la 9% pentru locuințe sociale, alimente de înaltă valoare calitativă, panouri fotovoltaice, termice, pompe de căldură, și de la 9 la 19%, pentru bere fără alcool și alimente cu zahăr adăugat.
TVA de 5% se păstrează doar pentru cărți, ziare, reviste, muzee și evenimente culturale, lemn de foc și energie termică.
În cazul bugetarilor:
- voucherele de vacanţă vor fi acordate numai celorcu venituri salariale mai mici de 14.000 lei brut, însă valoarea acestora va creşte la 1.600 de lei, din anul 2024 până în 2026
- cuantumul sporului de condiţii periculoase sau vătămătoare va fi limitat la maximum 1.500 lei
- indemnizaţia de hrană sau tichetele de masă vor fi acordate numai celor cu venituri salariale mai mici de 14.000 lei brut, iar valoarea acestora „nu poate depăşi, anual, contravaloarea a două salarii minim brute pe ţară/an/persoană valabile la data de 1 ianuarie 2019, actualizată cu indicele preţului de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică, începând cu ianuarie 2025”.
- în cazul tichetelor de masă, se va calcula impozit de 10% asupra venitului brut din care se deduce contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată şi reţinută la sursă.
Iată, pe larg, ce modificări vor fi operate în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal:
Microîntreprinderile care realizează venituri de până la 60.000 de euro pe an vor fi impozitate cu 1% din cifra de afaceri iar acest impozit crește la 3% dacă veniturile depășesc 60.000 de euro.
3. La articolul 51, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;
b) 3%, pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.”
4. La articolul 51, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alin. (41) – (43), cu următorul cuprins:
„(41) În cazul în care, în cursul anului fiscal, veniturile realizate de o microîntreprindere, depășesc nivelul de 60.000 euro, sau microîntreprinderea începe să desfășoare activitățile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota de impozitare prevăzută la alin. (1) lit. b).
(42) În situația în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere nu mai desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 și veniturile nu depășesc nivelul de 60.000 euro, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota de impozitare prevăzută la alin. (1) lit. a).
(43) În situaţia în care persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 obţin venituri şi din alte activităţi în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, cota de impozitare de 3% se aplică și pentru veniturile din aceste alte activităţi.”
5. La articolul 52, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(5) Limitele fiscale prevăzute la art. 51 alin. (1), alin. (41) și (42), precum și alin. (1) ale prezentului articol, se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent.”
6. Articolul 54 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 54 – Reguli de determinare a condiţiilor de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor
Pentru încadrarea în condiţiile privind nivelul veniturilor prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. c) şi f), la 51 alin. (1), alin. (41) și (42) şi la art. 52 alin. (1) se vor lua în calcul aceleaşi elemente care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53.”
7. La articolul 55, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:
„(5) Microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 47 sau ca urmare a exercitării opțiunii, comunică organelor fiscale competente ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor.”
8. La articolul 60, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„2. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), până la 31 decembrie 2028 inclusiv, ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, al ministrului muncii şi solidarității sociale, al ministrului educației și al ministrului finanțelor.
Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv, obținute din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere depusă la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.”
9. La articolul 60 punctul 5, literele c) și d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„c) veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prevăzut de lege pentru activitățile din domeniul construcțiilor prevăzute la lit. a). Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, după caz, pentru veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere depusă la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.
d) scutirea se aplică potrivit procedurii aprobate prin ordin al ministrului finanţelor.”
10. La articolul 60 punctul 7, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„c) veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare lunar pentru 8 ore de muncă/zi, prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în domeniul/sectorul agricol și în industria alimentară, stabilit potrivit legii pentru domeniul/sectorul agricol și în industria alimentară. Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, după caz, pentru veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere depusă la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale;“
Autorii documentului argumentează, în Expunerea de motive: „Conform discuțiilor cu reprezentanții CE din ultimele luni rezultă că este necesar un pachet de măsuri care să permită menținerea și reducerea deficitului bugetar, pentru evitarea unor măsuri de sancțiune ce se pot transpune în suspendarea fondurilor europene alocate României. În ceea ce privește implicațiile aferente proceduri de deficit excesiv, Comisia a avertizat în discuțiile cu reprezentanții Guvernului că dacă situația nu se redresează prin măsuri suficiente, nu există altă opțiune decât să concluzioneze că România nu a întreprins măsuri eficiente ca răspuns la Recomandarea Consiliului, cu toate consecințele asociate (pentru procedura de deficit excesiv și, eventual, pentru accesul la fondurile UE)”.
Calendarul asumării răspunderii în Parlament:
- 20 septembrie – discutarea proiectului în primă lectură în guvern
- 25 septembrie – adoptarea proiectului de lege în ședință de guvern și trimiterea cererii de asumare către Parlament
– Birourile Permanente ale celor două Camere, după primirea scrisorii Guvernului, în ședință comună, vor stabili ordinea de zi și programul ședinței în care Guvernul își va asuma răspunderea, dar și termenul până la care se pot depune amendamente de către deputați și senatori;
– Amendamentele depuse în termenul stabilit vor fi comunicate Guvernului pentru a fi analizate în vederea stabilirii care vor fi acceptate și care vor fi respinse;
– Guvernul va comunica Parlamentului amendamentele acceptate.
- 27 septembrie – ședintă comună a celor două Camere, pentru asumarea răspunderiiÎntr-o ședință comună a celor două Camere, premierul Marcel Ciolacu va declara în mod expres faptul că Guvernul își angajează răspunderea asupra proiectului de lege și va motiva recurgerea la această cale de promovare a unui proiect, urmată de prezentarea conținutului, adică va prezenta aceste măsuri fiscale.
Timp de trei zile, poate fi depusă o moțiune de cenzură și Guvernul să fie demis prin vot, dar acest lucru nu se va întâmpla; partidele din opoziție nu au majoritate în Parlament, ci doar PSD împreună cu PNL, și chiar dacă ar exista nemulțumiți printre liberali, ei nu ar îndrăzni să voteze moțiunea, deoarece ar fi excluși din partid și își vor pierde privilegiile.
După epuizarea celor trei zile, proiectul de lege se consideră adoptat.
După alte două zile, dacă legea nu a fost atacată la Curtea Constituțională, se transmite președintelui Klaus Iohannis, care o va promulga.
