UPDATE: Legea Bugetului pe 2023 a fost adoptată de Parlament, în 14 decembrie, cu 251 voturi „pentru”, 115 împotrivă și 3 abțineri. Actul normativ merge la președintele Klaus Iohannis, pentru promulgare.
Guvernul a aprobat, în 8 decembrie, proiectul Legii Bugetului pe 2023 și l-a trimis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare, până pe 15 decembrie, înainte de a intra în vacanță.
Premierul Nicolae Ciucă: „Este pentru prima dată când realizăm o construcție pentru a asigura finanțarea programelor prioritare din toate domeniile de interes pentru cetățeni. Discutăm de 233 de programe incluse la finanțare. (…) Trebuie să ducem mai departe politicile și programele pe care ni le-am asumat, pentru domeniul educației, pentru domeniul cercetării și inovării, pentru sănătate, pentru asistență socială, pentru economie, pentru agricultură și, sigur, pentru infrastructura de transport, precum și pentru siguranță și apărare. Pachetul de măsuri de plafonare și compensare a prețurilor la energie și gaze naturale va continua, pentru că, așa cum am subliniat, avem nevoie în continuare să protejăm cetățenii de creșterea prețurilor și, desigur, de efectele crizei energetice”.
Bugetul Transporturilor va crește cu 16,6% anul viitor, la 23,3 miliarde lei
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu: „Avem instituţii cu alocări mai mari, decât în anul 2022, avem (…) la Ministerul Economiei o menţinere de 702 milioane de lei, la Ministerul Dezvoltării o alocare mai amplă, având în vedere că în intră în implementare şi programul Anghel Saligny. La Ministerul Transporturilor este propusă o creştere de 16,6%. Un buget care porneşte cu 23,3 miliarde de lei şi sperăm că la rectificare, de altfel la toate este posibil o suplimentare, pentru că pe partea de investiţii, în 2022 a însemnat un an de angajamente, de contracte, iar 2023 ar însemna un an de implementare, respectiv de execuţii. La Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene o creştere de 29,7%, o creştere cu 11,7 miliarde de lei şi la Ministerul Mediului o creştere de 7,6%, 3,76 miliarde de lei. (…) Sunt, evident, şi ordonatori de credite care, aparent, să spun, au diminuări de alocări. Dar aş vrea doar să specific în ceea ce priveşte Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii, având în vedere prevederile Ordonanţei 119, prin care am schimbat sistemul de decontare a facturilor, a compensării facturilor la la energie, practic banii care se alocau către ministere nu se mai alocă, ei găsindu-se în contul de disponibil din contribuţia de solidaritate din care se compensează facturile şi astfel se explică, de altfel, scăderi de bugete la cele două ministere, partea de asistenţă socială, partea la Ministerul Muncii sau partea de sprijin prin programe păstrându-se intactă, la Ministerul Energiei partea de investiţii păstrându-se intactă, chiar cu suplimentare pentru anul 2023″.