Sistemul Ro e-Transport, generator de ineficiență și costuri noi pentru companiile românești. Procesul de digitalizare accelerată a administrației fiscale, demarat anul trecut, expune companiile românești riscului de a pierde business, consideră Sorana Cernea, managing Partner TPA România, companie de top în Europa Centrală și de Est, specializată în contabilitate, consultanță fiscală și audit.
Prezentă la TaxEU Forum, cel mai important eveniment dedicat fiscalității din România, expertul TPA România a explicat de ce, în forma actuală, modificările aduse reglementărilor RO e-Transport (sistemul național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri de pe teritoriul României), sunt o piedică în dezvoltarea afacerilor din România. În plus, TPA România a solicitat deja Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) clarificări cu privire la sistemul RO e-Transport, date fiind sancțiunile la care sunt expuse companiile, ca efect al neclarităților din noile reglementări fiscale.
„Toată lumea e concentrată pe RO e-Factura și nu ia în calcul încă RO e-Transport, dar trebuie spus clar că modificările recente generează obligativitatea de a raporta în sistem toate achizițiile de bunuri din străinătate, indiferent dacă sunt sau nu încadrate la risc fiscal ridicat. Această obligativitate comportă riscul de a pierde business și chiar am avut o astfel de situație. O companie din Germania de comerț online cu îmbrăcăminte, care avea nevoie în România de servicii de verificare a retururilor de bunuri și care intenționa să facă acest lucru într-un centru din România, a renunțat la noi și s-a orientat spre altă țară după ce a aflat că trebuie să declare informații detaliate în sistemul RO e-Transport. Explicația lor a fost: cum putem să declarăm ce conțin coletele când noi le aducem în România tocmai pentru a afla ce se află în acele colete”, a explicat Sorana Cernea.
Sistemul RO e-Transport, alături de RO e-Factura și SAF-T, este parte a procesului de digitalizare accelerată a administrației fiscale, demarat și susținut de Guvernul României, cu scopul de a combate evaziunea fiscală. Până la data publicării OUG nr. 115/2023, sistemul RO e-Transport viza doar transporturile rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat efectuate pe teritoriul României. Conform legislației în vigoare, bunuri cu risc fiscal ridicat sunt considerate îmbrăcămintea, încălțămintea, legumele, alimentele de origine vegetală, fructele comestibile, băuturile, băuturile alcoolice, oțetul, sărurile, sulful, solul, piatra, ipsosul, varul, cimentul, fonta, fierul și oțelul. Începând cu 15 decembrie 2023, sfera de cuprindere a sistemului RO e-Transport s-a extins, incluzând în prezent și obligația de raportare a transporturilor rutiere internaționale de bunuri (indiferent de natura bunurilor). Astfel, a devenit obligatoriu să se declare în sistemul RO e-Transport următoarele date referitoare la transportul internațional de bunuri: destinatarul înscris în declarația vamală de import, respectiv, expeditorul înscris în declarația vamală de export; beneficiarul din România, în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri; furnizorul din România, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri; depozitarul, în cazul bunurilor care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport, cât și pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul național.
„În majoritatea cazurilor, partea care declară datele în sistemul RO e-Transport este firma din România. Dacă ești un client mic al unui concern, acesta nu are deschiderea de a-ți pune la dispoziție toate aceste date, în consecință, ești nevoit să îți alegi alt furnizor, cel mai probabil, cu costuri mai mari. Sistemul RO e-Transport funcționează în România din 2022, însă din acest an, sistemul este purtător de sancțiuni foarte mari în cazul nerespectării prevederilor. Astfel, de la 1 iulie 2024, în funcție de abaterea constatată de către autorități, firmele care operează în România riscă sancțiuni care pot ajunge până la 100.000 de lei și includ și confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate”, a precizat reprezentantul TPA România.
Potrivit expertului fiscal, sistemul RO e-Transport are în continuare o serie de neclarități și probleme legate de înregistrarea datelor în Spațiul Privat Virtual și confidențialitatea datelor (având în vedere accesul la toate informațiile fiscale), stabilirea fluxului informațional cu partenerii, care să țină cont și de condițiile de livrare stabilite între părți, monitorizarea și actualizarea informațiilor despre vehiculul implicat în transportul raportat, transmiterea codului UIT părților interesate, aplicarea criteriilor de masă/valoare și pentru transporturile rutiere internaționale de bunuri, transporturile efectuate prin intermediul companiilor de curierat. Reprezentanții TPA România au transmis recent o adresă către ANAF în care prezintă aceste neclarități, solicitând autorităților fiscale răspunsurile concrete care să ajute la rezolvarea problemelor apărute.
Potrivit TPA România, pentru ca procesul accelerat de digitalizare a ANAF să aibă efectele pozitive scontate, ar fi necesară în primul rând clarificarea tipurilor de transporturi care trebuie raportate, precum și oferirea de asistență reală din partea autorității fiscale.
„Mediul de afaceri din România, prin experții pe care îi are, a identificat câteva măsuri ce ar putea fi adoptate rapid pentru a susține procesul de digitalizare, printre care: o platformă de raportare distinctă de SPV și îmbunătățirea infrastructurii IT a ANAF, posibilitatea de a adapta datele ce trebuie raportate în funcție de particularitățile tranzacțiilor (de exemplu, condiții Incoterms, nivelul de detaliu privind bunurile transportate). De asemenea, în cazul în care sistemul nu va conduce în mod concret la reducerea evaziunii fiscale până la finalul anului, este necesară luarea în considerare chiar a eliminării sistemului RO e-Transport”, a mai spus Sorana Cernea.
Despre TPA România:
TPA România, aflată în top 10 companii de servicii profesionale din România, a înregistrat în 2023 o cifră de afaceri de 7,5 milioane de euro, în creștere cu 15% față de anul anterior. În România, compania are două birouri, în București și Cluj-Napoca, și peste 150 de angajați. De la începutul lui 2024, compania are o nouă echipă de management, fiind condusă de doi Managing Partners – Cristina Petrescu și Sorana Cernea. TPA România face parte din grupul austriac TPA, prezent în 12 țări din regiune, și care are, în total, 1.800 de angajați.
