Stimularea activităților de cercetare-dezvoltare în industria auto din România, o abordare fiscală – material de opinie de Gabriel Pătru, manager, Paul Evi, manager, și Alex Rotariu, senior consultant, Taxe Directe, Deloitte România.
Activitățile de cercetare-dezvoltare au reintrat, în ultimii ani, în sfera de interes a companiilor ce activează în industria auto din România, în special sub impulsul politicii derulate la nivel european, de stimulare a retehnologizării, a reducerii emisiilor poluante și, tot mai accentuat, de electrificare a întregului sector. Vorbim însă și despre beneficii concrete atât la nivelul companiilor – valoarea adăugată a produselor și menținerea statutului de jucători competitivi în piață -, cât și la nivelul angajaților, reflectate în salarii mai mari și stimularea cercetătorilor să se implice în astfel de activități în România.
Industria auto este unul din cele mai importante sectoare pentru economia românească, având o contribuție semnificativă la produsul intern brut. Mai mult, numeroase companii din România desfășoară activități de cercetare-dezvoltare în domeniul auto, fie că vorbim despre producătorii de autovehicule, fie de producătorii de elemente componente necesare acestora sau inginerii de software și electronică.
Din perspectivă fiscală, în prezent, legislația românească prevede o serie de facilități pentru companiile care investesc în proiecte de cercetare-dezvoltare, facilități a căror aplicare este observată tot mai des în piață. Mai exact, vorbim despre un beneficiu fiscal de 8% din valoarea cheltuielilor aferente, precum și de scutirea de la plata impozitului pe venit, de 10%, pentru angajații implicați în astfel de activități. Așadar, facilitățile fiscale disponibile au în vedere stimularea activităților de acest gen la nivelul companiilor, precum și pentru stimularea forței de muncă necesare în acest scop.
Schimbări recente pentru simplificarea accesării facilităților fiscale
Având în vedere tendințele pieței, domeniul de cercetare-dezvoltare a devenit o temă importantă de discuție pentru autoritățile publice. Recent, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, declara, în cadrul unui eveniment Deloitte, că aportul mediului privat în domeniul cercetării este mai mare decât cel al fondurilor publice, astfel că are în vedere anumite măsuri care să stimuleze suplimentar creșterea investițiilor private în activitatea de cercetare-dezvoltare.
În acest sens, au fost deja aduse modificări importante cadrului de aplicare a facilităților fiscale privind proiectele de cercetare-dezvoltare, noile reguli fiind aplicabile de la 1 ianuarie 2023. Acestea vin să înlăture mai multe neclarități care, până acum, au limitat accesarea facilităților fiscale pentru cercetare-dezvoltare, și să simplifice procedura de aplicare.
Este vorba, în primul rând, despre clarificări care privesc definirea proiectelor eligibile (prin introducerea scopului și a obiectivelor unui proiect), dar și condițiile în care este necesară expertizarea acestor activități. Marii contribuabili sunt obligați, potrivit noilor prevederi, să apeleze la expertiza externă în vederea evaluării eligibilității proiectelor și a activităților pentru a beneficia de stimulentele fiscale amintite, dar, pentru celelalte tipuri de contribuabili, expertiza externă va fi opțională, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de formă și de fond ce pot fi verificate în timpul unei inspecții fiscale, ulterior aplicării acestor facilități.
Urmare a acestor clarificări și simplificări, este de așteptat ca jucătorii din industria auto ce desfășoară activități de cercetare-dezvoltare să se îndrepte cu mai multă încredere către aplicarea facilităților fiscale specifice.
Nu în ultimul rând, pare că următorii cinci ani vor aduce și o multitudine de opțiuni de finanțare în sfera cercetării-dezvoltării-inovării, cu aplicabilitate inerentă și în sectorul auto, și care vor putea fi cumulate cu facilitățile fiscale specifice activității de cercetare. Ghidurile de implementare pentru aceste scheme de finanțare sunt așteptate în următoarele luni. Însă deja se poate observa o creștere a accentului pus pe colaborarea între mediul privat și mediul academic, precum și pe cea între întreprinderile mari, ca deținători de expertiză (know-how) în domeniu, și întreprinderile mici și mijlocii, în calitate de beneficiare/destinatare ale acestui know-how și ale finanțărilor disponibile, în cea mai mare parte. Întreprinderile mari, cel mai probabil, nu vor beneficia în mod direct de finanțare pentru proiecte de cercetare-dezvoltare, astfel că cea mai bună variantă de finanțare directă în acest caz va rămâne cea a schemelor de ajutor de stat derulate de Ministerul de Finanțe, care permit o flexibilitate mult mai mare în abordare și sunt, de regulă, aplicabile și sectorului de cercetare-dezvoltare.
În concluzie, există perspective promițătoare privind activitățile de cercetare-dezvoltare, atât din punctul de vedere al finanțărilor, cât și din cel al accesării facilităților fiscale disponibile, inclusiv pentru jucătorii din industria auto.
