Turismul românesc este pus în pericol prin măsuri fiscale restrictive, ignorând potențialul de dezvoltare economică, atrag atenția reprezentanții Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT).
Turismul reprezintă o investiție strategică, însă guvernanții au ignorat adeseori beneficiile și orientează taxarea excesivă către sector, spun ei. Iar eliminarea voucherelor de vacanță pentru sectorul bugetar ar încuraja reapariția turismului „la negru” și ar diminua numărul investițiilor
Totodată, majorarea TVA la hoteluri și restaurante la 19% ar duce la o creștere cu minimum 10% a costurilor serviciilor turistice din România, dar mai ales la probleme sociale și la adâncirea deficitului bugetar. De asemenea, ar scoate definitiv România de pe harta turismului internațional și ar adânci handicapul deja existent față de destinațiile concurente.
Precizările transmise ZIUACARGO:
În căutare de soluții pentru a stabiliza bugetul, Guvernul vehiculează în ultima perioadă propuneri de mărire a fiscalității în România. Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) ia poziție față de propunerile recente ale unor reprezentanți ai Guvernului României de eliminare a voucherelor de vacanță pentru angajații bugetari și de creștere a taxelor pentru industria turismului. În contextul discuțiilor privind dezvoltarea acordării de vouchere și angajaților din sectorul privat, aceste măsuri ar prezenta un impact negativ major asupra turismului și economiei naționale, cu potențial de a îndrepta țara spre recesiune.
Astfel, România ar risca pierderea unei oportunități valoroase. Guvernul ar arunca în aer potențialul turismului românesc prin anularea voucherelor de vacanță pentru angajații bugetari, în timp ce alți angajați din sectorul privat ar putea beneficia de aceste facilități. Decizia limitativă ar amenința atât echitatea, cât și dezvoltarea turismului din țară. Voucherele de vacanță reprezintă o facilitate importantă pentru toți angajații, indiferent că sunt bugetari sau din mediul privat, precum și o gură de oxigen pentru industrie și au avut până în prezent un impact pozitiv considerabil asupra turismului din România. Acestea au determinat o dublare a numărului de unități clasificate precum și creșterea evidentă a investițiilor în sectorul de cazare. Eliminarea acestei facilități va afecta supraviețuirea și dezvoltarea structurilor de cazare, aducând prejudicii semnificative industriei.
„ANAT a aflat cu surprindere de intenția Guvernului României de a anula voucherele de vacanță acordate bugetarilor, în condițiile în care tocmai se discută despre acordarea de vouchere și angajaților firmelor private. De asemenea, taxarea excesivă ar constitui un obstacol enorm pentru creșterea turismului. Intenția de creștere a TVA la hoteluri și restaurante la 19% va conduce la o majorare de minim 10% a costurilor serviciilor turistice din România, dar mai ales la probleme sociale și la adâncirea deficitului bugetar. Mai grav, după ce impozitul pe dividende a crescut de la începutul anului, de la 5 la 8%, se are în vedere creșterea la 10%. De ce nu se gândește Guvernul României la reducerea cu seriozitate a cheltuielilor bugetare, și vede ca primă soluție creșterea taxelor? Într-o perioadă deja dificilă pentru industrie, o astfel de măsură ar putea determina reducerea atractivității turistice a țării noastre și scăderea numărului de turiști”, declară Alin Burcea, prim vicepreședinte ANAT.
Importanța unei viziuni de ansamblu este esențială, iar ANAT atrage atenția că sectorul turistic reprezintă o investiție absolut necesară pentru economia țării și pentru imaginea României în lume. Guvernanții ar trebui să adopte măsuri inteligente și eficiente, care să promoveze creșterea fiscalizării în turism, iar voucherele de vacanță ar trebui să rămână o soluție pentru stimularea acestui domeniu.
„ANAT se alătură specialiștilor economici și ai patronatelor care trag un semnal de alarmă serios privind impactul grav negativ al acestor măsuri asupra economiei. Mărirea TVA a doua oară, în scurt timp, în turism, ar duce la creșteri ale prețurilor in lanț. Această măsură ar duce economia în zona gri de subzistență și ar accelera spirala negativă a consumului. În toate țările din jur, turismul are o cotă de TVA redusă. De altfel, turismul, atât de grav afectat de pandemie și de proximitatea războiului, a fost compensat mult mai puțin în România decât în restul Europei. Măsura Horeca 2 anunțată drept certă și inclusă într-o OUG anul trecut, nu s-a mai materializat, iar firmele din turism, decapitalizate și fără personal calificat, au fost lăsate să se descurce cum pot. Incomingul românesc e încă la jumătate, față de 2019, revenindu-și cel mai greu”, subliniază Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și vicepreședinte al Consiliului Consultativ al Turismului din România.
Investițiile din turism încurajate de politicile anterioare, de stabilitatea voucherelor de vacanță pe minim 5 ani, sunt puse în pericol acum prin vehicularea unor variante care să supraimpoziteze sau chiar să oprească acordarea lor. Chiar dacă aceste măsuri nu se vor adopta în realitate, până la urmă, discutarea lor în spațiul public aruncă în aer bruma de încredere, stabilitate și predictibilitate în economie. În condițiile unei crize inflaționiste care s-a propagat spre România, măsurile trebuie să ușureze povara fiscală asupra contribuabililor, ca să poată accelera economia. Aceste măsuri de suprafiscalizare ar îngenunchea economia națională și ar spori numărul firmelor care intră în faliment și al șomerilor, în condițiile unei cereri evident tot mai scăzute, cauzată de lipsa puterii de cumpărare. De asemenea, ne-ar scoate definitiv de pe harta turismului internațional și ar adânci handicapul deja existent față de destinațiile concurente.
ANAT îndeamnă guvernanții să reconsidere aceste propuneri fiscale restrictive, să gândească în perspectivă, pe termen mediu și lung, și să privească turismul drept o investiție strategică pentru economia României. Este nevoie de măsuri coerente și sprijin eficient pentru dezvoltarea industriei turistice, astfel încât aceasta să poată continua să contribuie semnificativ la bugetul de stat și să reprezinte o sursă de mândrie, un plus financiar dar și de imagine pentru întreaga țară.
