Dupã starea de urgențã ne întoarcem în timp, sau putem crea condițiile unei dezvoltãri economice durabile? Infrastructura rutierã subdezvoltatã și timpii mari de așteptare la trecerea frontierelor sunt principalele impedimente în desfãșurarea transporturilor rutiere eficiente, avertizează UNTRR.
Iată precizările, în comunicatul transmis redacției:
„În pachetul mãsurilor pentru atenuarea impactului crizei COVID-19 asupra economiei și relansarea activitãților industriei de transport rutier, alãturi de alte mãsuri importante, Uniunea Naționalã a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicitã implicarea tuturor autoritãților de resort pentru soluționarea problemelor acute ce afecteazã activitatea de transport rutier, respectiv eliminarea timpilor de așteptare în frontiere și urgentarea investițiilor în infrastructura rutierã.
UNTRR a realizat chiar înainte de declanșarea crizei COVID-19 un reportaj video relevant cu privire la principalele impedimente în desfãșurarea transporturilor rutiere eficiente în România – infrastructura rutierã subdezvoltatã și timpii mari de așteptare la trecerea frontierelor. Materialul video poate fi urmãrit pe pagina Youtube a UNTRR – link aici.
În prezent, România dispune de o rețea de autostrãzi de numai 850 km, respectiv cel mai mic numãr de kilometri de autostradã din Europa raportat la suprafața țãrii, (de 3 ori mai puțin decât Bulgaria și de 6 ori mai puțin decât Ungaria). Construcția Autostrãzii A1, parte a Coridorului IV pan-european de transport care leagã Capitala României de Vestul Europei, a fost demarat în 1967, iar dupã 53 de ani are în exploatare numai 77% din intreaga lungime, lipsind cel mai important tronson din punct de vedere economic, Pitești-Sibiu.
Este arhicunoscut faptul cã infrastructura rutierã dezvoltatã conduce la creșterea mobilitãții, a transportului de bunuri și persoane într-un timp cât mai scurt și în siguranțã, și cu emisii poluante reduse, determinând atragerea investițiilor și implicit creșterea economicã. Autostrãzile sunt o necesitate economicã vitalã pentru România, iar criza provocatã de COVID-19 nu trebuie sã împiedice recuperarea decalajelor legate de infrastructurã comparativ cu restul țãrilor europene, ci dimpotrivã va trebui sã determine accelerarea investițiilor, ca prioritate economicã zero.
Dacã pentru angajarea și finalizarea lucrãrilor de infrastructurã România nu poate învinge timpul pierdut în ultimii 30 de ani, fiind necesar un uriaș efort financiar și material susținut, în schimb ar putea ameliora substanțial condițiile de desfãșurare a transportului rutier prin diminuarea, pânã la eliminare, a timpilor mari de așteptare a autocamioanelor și autocarelor la trecerea frontierelor. Acest lucru s-ar putea realiza prin demersuri diplomatice și organizaționale eficiente realizabile într-un orizont de timp scurt, odatã cu ridicarea restricțiilor de circulație generate de criza sanitarã.
Înainte de începutul crizei COVID-19, UNTRR a atras de multe ori atenția autoritãților române despre situația de la punctele de trecere a frontierei, unde frecvent se înregistreazã timpi de așteptare foarte mari pentru șoferii profesioniști, fapt care afecteazã și perturbã serios operațiunile internaționale ale transportatorilor români.
Criza provocatã de noul coronavirus a generat timpi uriași de așteptare la frontiere, cauzati de controalele excesive. Potrivit comunicãrii Comisiei Europene din data de 13.05.2020, COVID-19: Orientãri privind restabilirea progresivã a serviciilor de transport și de conectivitate, transportul de marfã ar trebui sã fie în continuare protejat pentru a asigura funcționarea lanțurilor de aprovizionare, iar controlul la trecerea frontierelor, care în prezent ar trebui sã dureze maximum 15 minute, va trebui relaxat pentru ca în final tranzitul pentru toate vehiculele de transport marfã sã fluidizat cel putin la nivelul anterior crizei.
Totodata, CE mai recomandã ca în timpul tranziției și în urma recomandãrilor autoritãților de sãnãtate publicã, controalele de sãnãtate la frontiere ar trebui sã fie reduse treptat, iar mãsurile de carantinã sistematice (adicã aplicate indiferent de simptomele afișate sau de rezultatele testelor) trebuie ridicate.
Astfel, UNTRR solicitã autoritãților responsabile implicarea în facilitarea operãrii transporturilor rutiere de marfã pe teritoriul României și eliminarea restricționãrii circulației camioanelor numai pe culoarele de tranzit pentru transportul rutier atât în România, cât și în coordonare cu țãrile vecine.
Dacã astãzi România ar fi fost în spațiul Schengen, s-ar fi eliminat mai multe probleme întâmpinate în prezent, controalele la frontiera cu Statele Membre UE vecine României, cu reducerea, semnificativa a timpului de staționare a transportatorilor români la frontierã. În acest sens, UNTRR solicitã autoritãților române intensificarea acțiunilor pentru integrarea României în spațiul Schengen cât mai curând posibil”.
