UNTRR solicitã Ministerului Finanțelor, ANAF, Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Inspecției Muncii activarea grupului de lucru pe tema diurnei, cu precizarea că „transportul rutier este numãrul 1 la exportul de servicii în ultimii ani, fãrã sprijin de la stat”.
Iată precizările UNTRR, transmise ZIUA CARGO:
„Uniunea Naționalã a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicitã Ministerului Finanțelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscalã (ANAF), Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Inspecției Muncii activarea grupului de lucru pe tema diurnei, așa cum a fost stabilit în cadrul întâlnirii din data de 24.03.2021, și o implicare proactivã pentru a identifica soluții viabile pentru industria de transport rutier din România.
În 2020, transportul rutier a fost principalul contributor la exportul de servicii al României (pondere de 24,23%), cu un total de 5,68 miliarde euro, din care 5,53 miliarde euro transport rutier de mãrfuri, 31 milioane euro transport rutier de pasageri și 121 milioane euro alte servicii de transport rutier. Transportul rutier genereazã un sfert din exportul total de servicii al României și reprezintã peste jumãtate din soldul total al comerțului internațional cu servicii. Reamintim cã România a înregistrat anul trecut un deficit de cont curent de 10,9 miliarde euro, al doilea cel mai mare din UE.
În 2019, sectorul de transport rutier a contribuit cu 6,26 miliarde euro din exportul total de servicii al României, din care 6,1 miliarde euro transport rutier de mãrfuri, 51 milioane euro transport rutier de pasageri și 114 milioane euro alte servicii de transport rutier.
În 2018, sectorul de transport rutier a contribuit cu peste 5,58 miliarde de euro, din care 5,44 miliarde euro transport rutier de mãrfuri, 39 milioane euro transport rutier de pasageri și 99 milioane euro alte servicii de transport rutier.
În 2017 transportul rutier de mãrfuri a contribuit cu 5,05 miliarde euro, din care 4,88 miliarde euro transport rutier de mãrfuri, 34 milioane euro transport rutier de pasageri și 140 milioane euro alte servicii de transport rutier.
Totodatã, industria de transport rutier de mãrfuri a înregistrat o cifrã de afaceri de peste 11 miliarde euro, deținea aproximativ 350.000 de angajați (șoferi profesioniști, personal auxiliar), pentru care au fost achitate venituri (salarii, diurne, bonusuri, contribuții sociale) de 4 miliarde euro.
La nivel de camion, statul român încaseazã anual, doar de la transportator, un minimum de 10.000 de euro ca taxe și impozite directe. Potrivit studiului KPMG – Analiza de impact a modificãrilor Pachetului Mobilitate 1 asupra sectorului de transport rutier de marfã, peste 60.650 de camioane românești opereazã transport internațional în Uniunea Europeanã. Dacã jumãtate dintre acestea nu vor mai fi operate de firmele românești, atunci impactul asupra bugetului României va fi de peste 1,5 miliarde de lei, aproape cât costul construirii unui spital regional. În fiecare an!
În acest sens, UNTRR solicitã autoritãților identificarea de soluții viabile pentru asigurarea continuitãții și dezvoltãrii industriei de transpor rutier, care este primul contributor la exportul de servicii al României, în condițiile în care înregistrãm deficit comercial, iar sectorul de transport rutier nu a beneficiat de niciun stimulent sau favoare precum industria construcțiilor sau IT.
În ciuda aparențelor care aratã cã transportul de mãrfuri continuã sã opereze, impactul crizei actuale asupra acestui sector este major. Evoluțiile negative recente la nivel european, determinate de adoptarea Pachetului Mobilitate 1 și de criza Covid-19, afecteazã semnificativ transporturile rutiere românești, amenințând competitivitatea și chiar supraviețuirea multor firme care opereazã în acest sector economic important.
Controalele realizate în ultimele luni la firme de transport rutier, care au avut ca și consecințã reîncadrarea diurnei ca venit de naturã salarialã, produc o îngrijorare maximã în rândul firmelor de transport rutier din România, mai ales în lipsa unor informații publice transparente clare, care sã constituie o referințã neinterpretabilã, atât pentru agenții de control, dar și pentru firmele controlate. Astfel, UNTRR solicitã elaborarea și publicarea unei Note de orientare / Note de bune practici care sã clarifice care sunt situațiile în care diurna plãtitã de firmele de transport rutier internațional conducãtorilor auto nu face subiectul reîncadrãrii ca venituri de tip salarial, și, de asemenea, situațiile în care poate face acest subiect.
Majoritatea firmelor de transport au trecut în contractele de muncã ale șoferilor cã locul de desfãșurare a activitãții este la sediul firmei / punctul de lucru (așa cum este definit în OG 27/2011). Totodatã, șoferii sunt delegați conform art. 43 din Codul Muncii, iar firmele au acte adiționale semnate pentru perioade succesive de 60 de zile calendaristice pentru prelungirea perioadei de delegare și șoferii își desfãșoarã activitatea în baza ordinelor de deplasare de la sediul firmei la locul de încãrcare/ descãrcare a mãrfii. Cu toate acestea, ANAF a considerat cã aceste documente nu sunt suficiente pentru a demonstra delegarea și a reîncadrat diurna ca fiind venit salarial.
Diurna trebuie clarificatã astãzi deoarece sunt controale, iar firmele de transport rutier sunt afectate pe o perioadã de 5 ani în spate din cauza reîncadrãrii diurnei ca venit de naturã salarialã. Mai mult, având în vedere faptul cã din februarie 2022 se vor aplica noile norme specifice privind detașarea conducãtorilor auto care opereazã transport rutier intracomunitar de tip crosstrade si cabotaj, este necesarã clarificarea faptului cã diurna rãmâne valabilã pentru operațiunile de transport bilateral, național și extracomunitar.
Reîncadrarea diurnei ca venit salarial și taxarea retroactivã va duce la falimentul imediat al firmelor de transport rutier, în condițiile în care sunt situații în care deciziile de impunere sunt în cuantum cel puțin egal cu cifra de afaceri anualã a companiei.
De asemenea, reîncadrarea diurnei ca și venit salarial mai aduce o povarã bugetului statului, întrucât firmele de transport nu au de unde sã plãteascã acești bani, iar una din mãsurile autoritãților prevede obligativitatea trecerii șoferilor din delegare în detașare în Declarația 112, chiar dacã firmele dețin ordine de deplasare pentru conducãtorii auto. Astfel, firmele de transport rutier vor intra în faliment (situații reale), iar statul va suporta toate taxele neplãtite de angajator și diferența de sumã la calcularea punctelor de pensie.
UNTRR solicitã activarea grupului de lucru pe tema diurnei, întrucât industria este extrem de sensibilã la acest subiect, care poate face diferența pentru firmele de transport rutier între a exista și a dispãrea din piațã
UNTRR solicitã Ministerului Finanțelor și Ministerului Muncii și Protecției Sociale un punct de vedere asumat în legãturã cu locul de muncã și deciziile de delegare în cazul șoferilor profesioniști, având în vedere situația realã din piațã și nevoia de dezvoltare a industriei de transport rutier și a economiei României”.
