UPDATE: OUG nr. 160 privind rectificarea bugetară a fost publicată în Monitorul Oficial nr 1.116, pe 18 noiembrie.
Guvernul a aprobat, în ședința din 17 noiembrie, a doua (și ultima) rectificare bugetară din acest an, iar în ciuda faptului că pierd bani 11 ministere, între care și cel al Transporturilor și Infrastructurii, premierul Nicolae Ciucă susține că rectificarea este una pozitivă, deoarece Executivul are la dispoziţie o sumă suplimentară de aproximativ 500 de milioane de lei.
Potrivit Ordonanței de urgență (OUG) adoptate, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 521,1 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 522,1 milioane lei.
Ministerele care pierd bani
- Ministerul Sănătății: 1 miliard de lei (cu economii de 100 de milioane la cheltuieli de personal),
- Ministerul Transporturilor: 514 milioane de lei (cu economii la bunuri și servicii de 3 milioane de lei)
- Ministerul Mediului: 538 de milioane de lei
- Ministerul Afacerilor Interne: 383 de milioane de lei (cu economii la cheltuielile cu bunuri și servicii de 25 de milioane de lei)
- Ministerul Energiei: 327 de milioane de lei (cu economii la proiectele PNRR de 270 de milioane de lei)
- Ministerul Cercetării și Digitalizării: 186 de milioane de lei (cu economii la bunuri și sericii de 8 milioane de lei)
- Ministerul Familiei: 109 milioane de lei
- Ministerul Educației: 80 milioane de lei
- Ministerul Dezvoltării: 76 milioane de lei
- SGG: 30 milioane de lei
- STS: 109 milioane de lei.
Ministerele care primesc bani
- Ministerul de Finanțe: 6,8 miliarde de lei
- Ministerul Muncii: 1,5 miliarde de lei
- Ministerul Agriculturii : 376 milioane de lei
- Ministerul Economiei: 130 milioane de lei
- Ministerul Jusției: 90 milioane de lei (cu economii de 30 de milioane de lei la cheltuielile de personal).
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu:
„Ultima rectificare din acest an, o rectificare din nou pozitivă, având în vedere datele de la Comisia Națională de Prognoză referitoare la prognoza de toamnă, la un PIB nominal, în creștere la 1.396,2%, cu o creștere economică, tot așa, prognozată de 4,6% în acest an de către instituția națională.
Ca element foarte important al acestei rectificări este reducerea deficitului ca pondere în PIB de la 5,84 % pe cash, la 5,74% pe cash.(…) Deficitul pe valori nominale se menține la același nivel ca și la prima rectificare, de 80,1 miliarde de lei.
Ca principiu al acestei rectificări a fost să alocăm fondurile suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii. (…)
Veniturile bugetului de stat pe anul 2022 se diminuează cu suma de 1,940 miliarde lei, iar influenţele se reflectă în principal la impozitul pe profit, care vine pe plus cu 1,6 miliarde de lei. Majorarea se datorează avansului încasărilor din impozitul pe profit comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021.
Un plus la alte impozite pe profit, venituri şi câştiguri din capital de la persoane juridice de 199 de milioane de lei. Un minus la TVA de 1,6 miliarde de lei, în baza programării făcute în prima rectificare, având în vedere şi rezultatele din datele semnal pe PIB trimestrul IV, care reflectă o încetinire a economiei, în sensul că, chiar dacă este creştere, este în viteză mai lentă decât în trimestrele anterioare.
O reducere la accize de 670 de milioane de lei, o reducere pe taxa de utilizare a bunurilor, a autorizării utilizării bunurilor sau pe desfăşurare de activităţi de 1,3 miliarde de lei şi o creştere a veniturilor nefiscale de 3,7 miliarde de lei.
Cheltuielile bugetului de stat se majorează, pe sold, cu suma de 1,9 miliarde de lei, din care cheltuielile de personal se majorează pe sold cu suma de 221,6 milioane de lei.
Cheltuielile cu bunuri și servicii se diminuează cu 759 milioane de lei, cheltuielile cu dobânzile cresc cu 3 miliarde de lei, cheltuielile cu subvențiile se diminuează cu suma de 23,1 milioane de lei.
Transferurile între unitățile administrației publice se majorează cu 597,5 milioane de lei, alte transferuri se majorează cu suma de 1,6 miliarde de lei, cheltuielile de asistență socială cresc cu 1,2 miliarde de lei.
Proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile se majorează cu 1,5 miliarde de lei, alte cheltuieli cresc cu 872,6 miliarde de lei. Avem, de asemenea, o restructurare a sumelor alocate ordonatorilor de credite pe PNRR, având în vedere și analiza pe care am făcut-o privind execuția sumelor din PNRR alocate pe credite bugetare, făcută de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. De aceea, apare și o reducere a creditelor bugetare cu proiecte finanțate din PNRR cu suma de 7 miliarde de lei.
Această sumă se pune în bugetul pe 2023, având în vedere noile etape stabilite prin creditele de angajament și prin angajamentele luate de către coordonatorii de reformă pe fiecare țintă și jalon în parte. Cheltuielile de capital se majorează cu 72 de milioane de lei, fondurile de rezervă se majorează cu un miliard de lei. În mare parte, acestea sunt sumele pe tipuri de cheltuieli. (…)
După cum știți, așa cum v-am și obișnuit, rectificarea ultimă din an este o rectificare a adevărului. Practic, acolo se vede diferența între programat și execuție. În principiu, ordonatorii de credite care au nevoie primesc sume suplimentare, ordonatorii de credite care nu au reușit, din varii motive obiective sau subiective, să aibă o execuție bugetară eficientă pierd anumite sume de bani.
Ceea ce este foarte important, ceea ce s-a angajat în acest an, evident, se va regăsi în bugetul anului viitor”.
Precizările Guvernului
„Rectificarea bugetară acoperă cheltuielile obligatorii, cele de bună funcţionare, asigură cheltuielile de asistenţă socială. De asemenea, au fost redistribuite fonduri pentru programele derulate la nivelul ordonatorilor principali de credite, care au impact în economie şi în sprijinirea populaţiei şi a companiilor. Totodată, se asigură finanţare pentru acordarea unui ajutor de stat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 şi au fost afectate de seceta pedologică. Se majorează, de asemenea, sumele alocate proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, inclusiv din asistenţă aferentă PNRR.
Conform prognozei macroeconomice de toamnă care stă la baza rectificării, se spune în comunicat, este de aşteptat ca Produsul Intern Brut să înregistreze o valoare nominală de 1.396,2 milarde lei în anul 2022 (faţă de 1.372,5 miliarde lei avut în vedere la prima rectificare bugetară).
Deficitul bugetului general consolidat se menţine la 80,1 miliarde lei, diminuându-se ca procent în PIB, de la 5,84% din PIB la 5,74% din PIB. Execuţia bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 41,70 miliarde lei în scădere faţă de deficitul de 44,29 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,71 puncte procentuale pe primele nouă luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 3,75% din PIB la 3,04% din PIB”, precizează sursa citată.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat de 331,48 miliarde lei, cu 22,6% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut, iar evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată preponderent de avansul nominal al veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie, contribuţiilor de asigurări şi impozitului pe profit.
Totodată, cheltuielile bugetului general consolidat, de 373,18 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 18,6%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele 9 luni, au înregistrat o creştere cu 0,57% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 26,6% din PIB la 27,2% din PIB”.
