Memorandumul aprobat ieri de Guvern privind Master Planul General de Transport prevede finanțarea noilor autostrăzi cu fonduri din împrumuturi publice şi din acciza pe carburanţi – pe care însă premierul Ponta tocmai a anunțat că o micșorează cu 20%. În proiectul financiar al Master Planului a fost stabilit un plafon de 7 miliarde euro din sursele amintite, la care se adaugă 4,8 miliarde euro din fonduri europene şi de la bugetul de stat.
Deocamdată nu se știe dacă este vorba despre acciza majorată de Guvern la fiecare început de an sau numai despre acciza suplimentară de 7 eurocenți – la care premierul Victor Ponta nu vrea să renunțe în ruptul capului.
Nici guvernanții nu știu exact cuantumul, ministrul Ioan Rus anunțând că procentul din acciză va fi stabilit de Executiv în perioada următoare.
“Lângă sumele pe care le-am avut, se adaugă, prin hotărârea de astăzi, încă un plafon suplimentar de 7 miliarde de euro, pentru care Ministerul Finanţelor se va ocupa să găsească cadrul fiscal, adică spaţiu în interiorul actualului regim fiscal în 2014-2020, bani care vor proveni din împrumuturi BERD, BEI, instituţii financiare, alte resurse financiare şi, de asemenea, din acciza pe carburanţi. Parte din această acciză, pe care o vom stabili împreună în Guvern, va intra direct în finanţarea Master Planului General de Transport al României”, a declarat Ioan Rus.
Ponta zice că taie 20% din acciză
Premierul Ponta a anunțat însă săptămâna trecută că acciza la motorină va fi redusă cu 20% iar cea la benzină cu 16-18%, de la 1 ianuarie 2016, potrivit noului Cod Fiscal pe care speră să-l treacă prin Parlament.
Cei din PNL nu s-au prezentat deocamdată nici la discuțiile cu ministrul Finanțelor pe acest proiect, anunțând că nu îl vor vota – în perspectiva preluării puterii și a obligației de a găsi ei sursele de acoperire a deficitului, estimat de ei la 34 miliarde de lei, și de Ponta la 19 miliarde de lei, pentru anul viitor.
Ministrul Darius Vâlcov este însă extrem de optimist, avansând un termen și mai rapid de reducere a accizelor: a doua jumătate a lui 2015.
Banii din acciza suplimentară, o enigmă
Despre banii încasați anul trecut din acciza suplimentară la carburanți se codesc să vorbească atât Ponta, cât și Vâlcov. Rămâne în continuare o enigmă suma încasată.
Premierul s-a rezumat să prezinte vag, într-o declarație recentă privind marile realizări ale ANAF, că din acciza de 7 eurocenți (fără TVA – n.r.) și din taxa pe stâlp s-au colectat, la pachet, „circa 2,5 miliarde de lei”.
Din prima tranșă a taxei pe stâlp – sfârșitul lunii mai 2014 – știm că s-au strâns 1 miliard de lei, iar din a doua, scadentă la 30 septembrie, putem presupune că s-a încasat o sumă identică.
Astfel, putem estima că din acciza suplimentară s-au colectat aproximativ 500 de milioane de lei.
Guvernul a micșorat la 1 ianuarie a.c. impozitul pe construcții speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”, de la 1,5% la 1%, iar în proiectul noului cod Fiscal este prevăzută eliminarea acestui bir, începând cu 1 ianuarie 2016.
Ok-ul CE, așteptat
Revenind la Master Plan, va mai curge multă apă pe Dâmbovița până să fie aprobat prin lege în Parlament pentru a primi finanțare de la Comisia Europeană.
Planul financiar aprobat ieri de Guvern prin memorandum urmează să fie prezentat în şedinţele reunite ale Comisiilor de Transport din Parlament, apoi va fi trimis la Comisia Europeană, pentru discuţii programate în intervalul 9-13 martie, după care, dacă va primi ok-ul CE, va intra la vot în Parlament – cel mai probabil în aprilie.
Fonduri europene și de la Guvern de 45,5 mld euro
Valoarea totală a proiectelor de investiții cuprinse în Master Plan este de 45,4 miliarde euro pentru infrastructura transportului rutier, feroviar, aerian, naval şi multimodal. Ministrul Ioan Rus susține că finanţarea disponibilă în prezent acoperă proiectele prioritare.
Astfel, în strategia de finanţare a Master Planului, suma indicată ca fiind disponibilă este de 2,7 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, inclusiv cofinanţarea de la bugetul de stat, şi de 2,1 miliarde de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), pentru sectorul rutier.
“Suma totală pe care România o are la dispoziţie, în perioada de programare 2014-2020, pentru cele 4 sectoare de transport este de 6,843 miliarde euro. La acestea se adaugă un plafon suplimentar de 7 miliarde euro pe care Guvernul l-a aprobat astăzi (ieri – n.r.), care vor proveni din împrumuturi publice – IFI- şi din acciza pe carburanţi, în vederea asigurării surselor de finanţare necesare implementării proiectelor din sectorul rutier, cu prioritate pentru autostrăzi. Astfel, valoarea totală a finanţării pentru sectorul infrastructurii rutiere, în perioada de programare 2014-2020, este de 13,8 miliarde de euro”, se arată în comunicatul de ieri al Guvernului.
Rus: Avem bani pentru proiectele prioritare
Întrebat cum va acoperi Guvernul cofinanţarea până la suma totală de 45,5 miliarde euro, ministrul Transporturilor a evitat un răspuns, asigurând că la acest moment sunt acoperite proiectele prioritizate, dar există discuţii cu bănci comerciale.
“În acest moment, avem pentru tot ce avem prioritizat şi în faza de a începe, avem resursele financiare asigurate, la care am suplimentat prin decizia Guvernului de azi încă 7 miliarde cu care noi ne descurcăm. Am discutat şi dimineaţă cu alte bănci decât BEI, BERD sau Banca Mondială, să spunem bănci comerciale, deci, toată lumea, în momentul în care va exista acest document aprobat de Comisie şi vor şti toate instituţiile financiare internaţionale că România are un document cu priorităţi aprobate şi în Guvern, şi în comisiile de specialitate ale Parlamentului, şi la Comisia Europeană, toată lumea va veni alături de noi în a ne sprijini financiar, iar Ministerul Finanţelor are sarcină să găsească spaţiu fiscal pentru aceşti bani. Vom reuşi să rostogolim cu siguranţă sumele pe care le avem astfel încât să ne putem finanţa până în 2030 toate aceste proiecte”, a spus Rus.
Până acum însă, Guvernul Ponta a făcut timp de 3 ani doar promisiuni.
Drumuri de vis
În sinteză, Master Planul de Transport prevede construirea, până în anul 2030, a:
– 1.300 km de autostradă, de 13,7 mld euro
– 1.825 km de drumuri expres (9,9 mld euro)
– 2.874 km de drumuri TransRegio (1,69 mld euro)
– 343 km de drumuri TransEuro (190 mld euro)
– 2.883 km reabilitaţi de cale ferată (10,7 mld euro)
– 1.001 km de linii de cale ferată cu viteze sporite (274,1 mld euro).
Sunt prevăzute, printre altele, investiţii la porturile:
– Constanţa (865,3 milioane euro)
– Galaţi (110,7 milioane euro)
– Drobeta-Turnu Severin (20,2 milioane euro)
şi aeroporturile:
– Bucureşti-Henri Coandă (668,9 milioane euro)
– Timişoara (111,5 milioane euro)
– Cluj-Napoca (131 milioane euro)
– Iaşi (93,5 milioane euro).
Magda SEVERIN
