COTAR cere retragerea inițiativei legislative privind transportul alternativ cu un vehicul cu șofer ”VTS”

12/04/2019

Oranizațiile COTAR din toată țara solicită printr-o scrisoare deschisă adresată premierului Viorica Dăncilă și președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, să nu adopte inițiativa legislativă privind activitățile de transport alternativ cu un vehicul cu șofer ”VTS”, avertizând că acest lucru va legifera, practic, “un furt de 4 ani”.

Publicăm integral scrisoarea deschisă:

Scrisoare deschisă

Adresată:

Doamnei Viorica Dăncilă, Prim-ministru al României

Domnului Liviu Dragnea, Președintele Camerei Deputaților

Doamnă Prim-ministru,

Domnule Președinte al Camerei Deputaților,

Recenta inițiativă legislativă privind activitățile de transport alternativ cu un vehicul cu șofer ”VTS” (înregistrată la Camera Deputatilor sub PLx.145/2019) este menită, în fapt, să legitimeze un furt de 4 ani. De la începutul anului 2015, când au intrat pe piața românească administratorii Uber și ai altor aplicații digitale similare, au obținut venituri ilicite din activități neautorizate de transport persoane, pretinzând că transportul din punctul A în punctul B, cu ajutorul unei aplicații cu tarife dinamice, nu se regăsește în această categorie.

În eventualitatea adoptării propunerii legislative, România ar deveni singura țară din lume în care același domeniu (transportul de persoane) ar fi reglementat prin două legi: Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, care se aplică, fiind în vigoare, și încă o lege pentru a așa-zisele activități de transport alternativ.

Nu contestăm dreptul legiuitorului de a optimiza calitatea serviciilor în beneficiul cetățeanului, inclusiv prin identificarea de alternative, dar nu sacrificând siguranța acestuia, încurajând concurența neloială ori ignorând legile care reglementează transportul rutier, precum și Codul Fiscal, Codul Muncii și alte prevederi legale.

Fiind vorba despre servicii în domeniul transporturilor, este firesc ca prestatorii acestora, indiferent sub ce formă, să aibă obligații și responsabilități similare în raport cu beneficiarii, inclusiv în ceea ce privește siguranța și confortul acestora, precum și să își desfășoare activitatea în condiții de legalitate și disciplină financiară.

Într-o logică juridică și etică echitabilă, platformele de intermediere ale serviciilor de transport persoane ar trebui să se conformeze acelorași prevederi legale de licențiere aplicabile firmelor autorizate și operatorilor autorizați.

Apreciem că este în beneficiul cetățeanului și în interesul autorităților publice ca toți șoferii care transportă persoane, fie ei transportatori autorizați ori utilizatori ai aplicațiilor de tip „platforme de servicii transport persoane”, să se supună acelorași reglementări, de la atestare la autorizarea autovehiculelor și de la regimul tarifelor, la asigurări și obligații fiscale.

În caz contrar, presiunea asupra operatorilor de transport care au investit constant în parcul de autovehicule și calitatea personalului, expunându-se riscurilor asociate creditării, va fi în continuă creștere.

Utilizarea de aplicații dedicate de către taximetriști neautorizați amplifică concurența neloială și are un impact negativ asupra siguranței clienților, creează prejudicii financiare operatorilor de transport și taximetriștilor independenți și privează bugetul de stat de resurse considerabile, prin eludarea obligațiilor fiscale.

Miza preocupărilor de reglementare distinctă a activităților de transport alternativ cu un vehicul cu șofer este, evident, una economică. Prin însuși principiul de funcționare, interesul corporațiilor care administrează aplicațiile agregator este să obțină un tarif cât mai mare pentru o cursă.

La nivelul Spaniei, spre exemplu, suma pusă în joc pe piața serviciilor de ride-sharing este de 3,8 miliarde de euro, mai mult decât bugetul pentru Educație și Cultură, cumulat. Pentru fiecare cursă efectuată, un euro din patru este încasat în avans de către companii precum Uber. Din totalul de 3,8 miliarde de euro, 950 milioane de euro reprezintă contravaloarea intermedierii. Aceste companii ar trebui să plătească impozite în cuantum de 240 milioane de euro. Venitul declarat este de 2,88 milioane de euro, iar profitul este de 163.000 euro. Practic, impozitele sunt similare cu cele ale unei companii mici (53.000 euro).

Păstrând proporțiile, o situație similară se regăsește și în România. Deși reprezentanții Uber au susținut public că au plătit impozite anuale în cuantum de 20 de milioane de euro, din documentele înregistrate la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) reiese că firma a plătit, în ultimii ani, un impozit pe profit impresionant… 26.000 euro. Declarativ , acestia spun c ă firmele partenere plătesc- care sunt firmele partenere?

Indicatorii din situațiile financiare și raportările cotabile anuale depuse de operatorul economic la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice vorbesc de la sine. Numărul mediu de salariați s-a dublat de la un an la altul: 0 în 2014, 3 în 2015, 6 în 2016 și 9 în 2017. Dacă în 2014 Uber România a debutat cu o pierdere de 6.792 lei, ulterior a înregistrat profituri nete de 55.320 lei, în 2015, 155.816 lei în 2016, respectiv 453.554 lei, în 2017.

Puțini operatori economici, fie ei și filiale ale unor corporații americane, au înregistrat un asemenea trend ascendent. Un adevărat chilipir pentru buget. Timp de 4 ani, decidenții politici, iindiferent de partidele din care au făcut parte, nu au manifestat nici cel mai mic interes pentru reglementarea juridică a aplicațiilor de acest tip, permițând dezvoltarea nestingherită a acestora, la nivel național.

Graba unor grupuri de interese transpartinice de a promova o reglementare distinctă și nicidecum de a impune agregatorilor să se supună legislației din domeniul transportului de persoane are, cu siguranță, o explicație. Să fie vorba de interesul de maximizare a capitalului electoral, într-un an cu două scrutinuri, o formă de „cumpărare” a votului celor peste 200.000 de persoane care au înregistrat conturi uber, la nivel național? Ori poate acela de a beneficia de o parte din profitul facil obținut de administratorii unei aplicații electronice din munca fizică a șoferilor?

Avem rezerve că ignorarea prevederilor normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prin tergiversarea publicării în Monitorul Oficiul a Ordonanței care a modificat Legea 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, este întâmplătoare, servind, foarte probabil, acelorași interese.

După decenii în care românii au fost nevoiți să presteze în străinătate munci sub calificările deținute (profesori – căpșunari, asistenți sociali – îngrijitori de bătrâni, ingineri – vidanjori, foști sportivi – gărzi de corp), ignoranța aparentă a decidenților îi afectează azi pe transportatorii autorizați care încearcă să își întrețină familiile, permițând concurența neloială din partea celor care, de facto, transportă persoane în mod neautorizat și nefiscalizat. Politicile publice promovate în domeniu nu doar că nu protejează afaceri autohtone generatoare de venituri (impozite, redevențe, taxe locale), ci permit administratorilor aplicațiilor să externalizeze cea mai mare parte a veniturilor, cu ocolirea tuturor formelor de fiscalizare din România.

COTAR –CNTR-IAȘI COTAR-CNTR- BOTOȘANI

Președinte –Mircea MANOLACHE Președinte – Iulian BAUER

COTAR – CNTR- TIMIȘ COTAR-CNTR- IALOMIȚA

Președinte – Teodor PEȘTELEU Președinte – Nicu Pericli

COTAR- CNTR- ARAD COTAR-CNTR- VÂLCEA

Președinte – Daniel TOMUȚĂ Președinte – Sorin DOGARU

COTAR – CNTR – MUREȘ COTAR-CNTR- BRAȘOV

Președinte – Ionel CHIRIȚĂ Președinte- Teodor GHEORGHE

COTAR –CNTR- BACĂU COTAR-CNTR- CLUJ

Președinte – Marcel NICHITA Președinte – Vasile INOVAN

COTAR-CNTR- DOLJ COTAR-CNTR-VRANCEA

Președinte – Nistor DUVAL Președinte – Cornel TICĂU

COTAR –CNTR-CONSTANȚA COTAR-CNTR – PRAHOVA

Președinte – Marian NEAGU Președinte- Gheorghe CONDRACHI

COTAR-CNTR-ZALĂU COTAR-CNTR-GIURGIU

Președinte-Nicolae DOMUȚĂ Președinte – Nicolae VÂRLAN

COTAR-CNTR-DÂMBOVIȚA COTAR-CNTR- VASLUI

Președinte – Doru DUMITRESCU Președinte – Marian BIRDA

COTAR-CNTR-GALAȚI COTAR-CNTR-MEHEDINȚI

Președinte – Slviu CARLAN Președinte – Liviu MERICIONIU

COTAR-CNTR- BIHOR COTAR-CNTR – OLT

Președinte – Iosif RAD Președinte – Ion TĂNASIE

COTAR-CNTR-BUCUREȘTI

Președinte – Bogdan DINCĂ Și încă 14 județe

COTAR cere retragerea inițiativei legislative privind transportul alternativ cu un vehicul cu șofer ”VTS”

LĂSAȚI UN MESAJ Renunțați la răspuns

Bârfe, certitudini și o provocare

RTCY 2024: Afaceri cu personalitate

RTCY 2024. INTERNATIONAL LAZĂR COMPANY: Calea spre succes