Astăzi s-a dat drumul circulaţiei pe primul pod al pasajului Mihai Bravu-Splaiul Unirii din Bucureşti, început de Romstrade şi pentru care DNA a făcut săptămâna trecută percheziţiii la Primăria Capitalei, deoarece firmei i s-au decontat 37 de milioane de lei pe lucrări neexecutate. Lucrările la cel de-al doilea pod geamăn şi paralel, care va permite şi el supratraversarea dinspre Calea Văcăreşti (Piaţa Sudului) către Mihai Bravu, sunt în desfăşurare. Ambele investiţii sunt realizate de un nou constructor: asocierea Astaldi Spa-Astalrom SA, care le-a reluat după 2 ani şi jumătate de la debutul lor, fiind abandonate de Romstrade la 10 luni de la începere.
„Sunt fericit că compania care lucrează aici. Deja a progresat foarte mult într-un timp scurt”, a afirmat primarul Sorin Oprescu, prezent la inaugurare.
El a arătat că acest proiect de infrastructură închide inelul de circulaţie în partea de sud-est a oraşului şi descongestionează traficul.
„Readuce maşinile în cartierele de sud ale oraşului, acolo unde sunt multe foarte multe blocuri şi destul de mulţi locuitori, şi încalecă două sectoare, la figurat”, a adăugat edilul-şef.
“Avem speranţa că al doilea pod va fi gata spre sfârşitul anului”, a promis Oprescu.
VIDEO: https://www.youtube.com/watch?v=lq1NpKrFqZU#t=53
Primul pod are 675,40 m lungime, iar cel de-al doilea va avea 687,70 m. La lăţime sunt egale: 7,80 m, cu câte două benzi de circulaţie pe sens.
După rezilierea contractului cu Romstrade (decembrie 2012, la peste un an de la abandonarea lucrărilor şi după arestarea patronului Nelu Iordache), valoarea investiţiei a crescut la 155,7 milioane de lei (35 milioane euro), cu tot cu TVA.
Iniţial, Primăria Capitalei stabilise costurile la 99,4 milioane lei.
Cea de-a doua licitaţie pentru finalizarea lucrării abia începute şi abandonate a pornit de la 127 milioane lei (28 mil euro) şi a fost lansată în 24 mai 2013. A fost licitaţie “restrânsă accelerată”, iar contractul a fost semnat în august 2013.
Câştigătorul, asocierea Astaldi Spa-Astalrom SA, s-a angajat să finalizeze lucrările în decembrie 2014, în termen de 15 luni.
Nelu Iordache, extremă urgenţă
Romstrade a început lucrurile în 17 ianuarie 2011, cu mare fast şi fără a avea aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, Oprescu invocând “extrema urgenţă”. Prefectul Capitalei a atacat în justiţie “urgenţa” iar lucrările au fost sistate o săptămână mai târziu. Abia după alte două săptămâni, Oprescu a lansat în dezbatere publică proiectul.
La finalul dezbaterii, în martie, a apărut un proiect extins: două poduri gemene, iar Oprescu a emis autorizaţie de construcţie şi pentru cel de-al doilea, tot fără aprobarea CGMB.
După alte câteva luni, în 15 iunie 2011, Tribunalul Bucuresti a anulat cele două autorizaţii de construire emise de primarul general în decembrie 2010 şi martie 2011 pentru realizarea în regim de urgenţă a celor două pasaje rutiere paralele.
Oprescu s-a grăbit în mod suspect cu această investiţie, atribuită prin licitaţie în decembrie 2011 şi demarată o lună mai târziu. A avut ghinion. Nelu Iordache, patronul Romstrade trimis în judecată pentru deturnare de fonduri, spălare de bani şi alte 5 capete de acuzare, a ridicat câţiva piloni, a încasat 30 de milioane de lei de la primărie şi a abandonat lucrarea după 10 luni.
Iar aşa cum l-a demascat pe Silaghi, este posibil să fi făcut denunţuri şi în privinţa unor sus-puşi din Primăria Capitalei, în perioada de 1 an şi 5 luni cât a fost ţinut în arest preventiv de procurorii DNA.
Magda SEVERIN
