Islanda Un cantec de gheata si foc

Nu, nu este vorba despre binecunoscuta serie de carti a lui George R. R. Martin, care sta la baza si mai popularului serial „Game of Thrones”. Ci despre o tara, o destinatie care poate fi perfecta pentru o vacanta pentru cei care doresc sa fuga de canicula. Si, cum in acest numar avem si o sectiune speciala destinata „temperaturii controlate”, avem onoarea de a va prezenta Islanda, insula vulcanilor activi, a izvoarelor geotermale, a campurilor de lava intarita… si a ghetarilor.

Dar, in ciuda latitudinii mari si a apropierii de Cercul Polar, Islanda are o clima temperata, iar temperaturile de pe timpul verii pot fi foarte placute, media fiind de 15-20 grade C. Clima variaza de la o zona la alta a insulei. In general, coasta Sudica este mai calda, mai umeda si mai vantoasa decat Nordul insulei. Inaltimile din centru sunt cele mai reci zone ale tarii. Sesurile interioare din Nord sunt cele mai aride. Iarna cade mai multa zapada in Nord decat in Sud. Cea mai ridicata temperatura inregistrata vreodata a fost de 30,5°C la 22 iunie 1939, la Teigarhorn, pe coasta de Sud-Est. Cea mai scazuta a fost de −38°C la 22 ianuarie 1918, la Grímsstaðir si la Möðrudalur, in Nord-Est. Recordurile de temperatura pentru Reykjavík sunt de 26,2°C, la 30 iulie 2008, si de −24,5°C, la 21 ianuarie 1918.

Aspersoare naturale

Unul dintre cele mai interesante obiective de vizitat in Islanda este gheizerul… Geysir, din partea de Sud-Vest a tarii. De fapt, acest nume sta la originea denumirii in limba romana (si in alte limbi europene) a acestui tip de izvor, care se caracterizeaza prin eruptii intermitente de apa termala, acompaniate de abur. Eruptiile de la Geysir pot arunca apa fiarta pana la o inaltime de 70 m in aer, dar acestea pot fi neregulate si chiar se pot opri pentru cativa ani la rand. Cercetarile arata ca gheizerul a fost activ timp de aproximativ 10.000 ani si ca activitatea acestuia este influentata de cutremure. In 1845, a inregistrat o inaltime de 170 m, in 1910 erupea o data la 30 minute, cinci ani mai tarziu – o data la sase ore si in 1916 eruptiile au incetat. In 1935, a fost sapat un canal in jurul marginii „supapei” gheizerului, ceea ce a cauzat o revitalizare. In timp, canalul s-a infundat cu silica si eruptiile au devenit din nou rare. In 1981, canalul a fost curatat din nou, iar eruptiile au putut fi stimulate, la ocazii speciale, cu… sapun, practica abandonata din ratiuni de mediu in anii 90. Apoi, un cutremur in anul 2000 a revitalizat gheizerul, care a erupt pana la o inaltime de 122 m timp de doua zile. In prezent, erupe cam de trei ori pe zi. Un alt gheizer din apropiere, Srokkur, erupe mult mai des decat Geysir, o data la cateva minute, pana la o inaltime de 30 m. In plus, mai exista vreo 30 gheizere mai mici, precum si lacuri termale. Impreuna cu Parcul National Þingvellir si cascada Gullfoss, gheizerele fac parte din asa-zisul Cerc de Aur – cea mai cunoscuta ruta turistica din tara. Gullfoss este o cascada situata pe raul Hvita, care izvoraste din lacul glacial Langjokull. Numele inseamna „Cascada de Aur”, deoarece sedimentele glaciale din apa stralucesc auriu in lumina soarelui. Caderea de apa are o inaltime de 32 m, in doua trepte.

Falii si lagune albastre

Daca doriti sa vedeti cum va simtiti intre doua placi tectonice, nu trebuie sa ratati fisura Silfra, din Parcul National Þingvellir, la granita tectonica dintre placile Nord Americane si Euro-asiatice (unde se poate face si snorkeling intre placi!!). Pe masura ce placile tectonice se departeaza (cu cate 2 cm pe an), se acumuleaza tensiune intre masele de pamant si, din cand in cand, au loc cutremure, care produc, la randul lor, fisuri. In cazul Silfra, fisura este traversata de ape, provenind de la al doilea ghetar ca marime din Islanda, Lángjökull, care ajung aici dupa o calatorie cuprinsa intre 30 si 100 ani, subterana si supraterana, printre roci vulcanice. Silfra este situata la 52 km de Reykjavik. Un alt obiectiv interesant este Laguna Albastra, un rezultat al activitatii vulcanice a insulei. In mijlocul campiilor de lava din Parcul National Svartsengi, apare dintr-o data o laguna cu apa termala, care vine de la o adancime de 2.000 m, albastrul apei contrastand cu albul de silica si negrul campiei. Aceasta apa este incarcata de minerale, silica si alge si este benefica pentru piele si de ajutor in relaxare. Parte din laguna este amenajata ca statiune si clinica pentru psoriazis. Nu in ultimul rand, trebuie mentionate lacurile glaciare, plajele vulcanice care amintesc de peisajele selenare, cum ar fi Reynisfjara, pesterile de lava intarita sau vulcanii activi, ca sa nu mai povestim despre reperele culturale si monumentele antropice ale unei tari cu cea mai rarefiata populatie din lume, dar care a reusit sa isi revina rapid si complet din totala prabusire a sistemului bancar, in 2008, si care, in prezent, ocupa locuri de frunte la nivel mondial la capitolul stabilitate economica, politica si sociala.

Raluca MIHAILESCU

raluca.mihailescu@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.