După 7 amânări în mandatul trecut, când majoritatea în Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) era deţinută de consilierii PDL, autostrada suspendată propusă de primarul general Sorin Oprescu a fost aprobată, joi, în prima şedinţă a noului CGMB, cu USL majoritar. După mai multe ore de discuţii şi pauze de negocieri, indicatorii tehnico-economici aferenţi studiului de fezabilitate al investiţiei de peste 1,5 miliarde de euro a primit 29 de voturi “pentru” (din partea consilierilor USL) şi 16 “împotrivă” (consilierii PDL şi PP-DD). Oprescu a dat asigurări că nu va cheltui banii bucureştenilor, autostrada suspendată urmând a fi realizată în parteneriat public-privat. Cel mai probabil vor fi chinezii de la Shanghai Group, dar nu sunt excluşi investitori din SUA, Rusia şi Coreea de Sud. Totuşi, 228 milioane de euro vor fi alocaţi de municipalitate pentru obţinerea terenului, iar 1 milion de euro – pentru proiectare şi asistenţă tehnică. Pe urmă, s-ar putea introduce şi o taxă pentru şoferii din Bucureşti, o buvinietă, pentru acces.
“Nu vorbim despre bani de la buget, pentru că nu îi avem. Va fi un parteneriat public-privat”, a spus primarul general.
Deocamdată nu au apărut investitori privaţi, deşi Oprescu a anunţat încă de acum doi ani ca sigură participarea materializarea acestui proiect cu participarea chinezilor.
Întrebat când ar trebui să înceapă lucrările la autostrada suspendată, primarul general a răspuns: “Ieri. Proiectul a fost respins de 7 ori”.
În martie 2011, primarul general spunea că autostrada suspendată se va numi “drum expres”, întrucât “legislaţia nu permite autostradă în Capitală”.
Apoi, proiectul a primit o denumire mai lungă: “Închiderea inelului median de circulaţie la zona de nord”. Dacă va fi realizat, va fi cunoscut însă ca “Autostrada lui Oprescu”.
De ce nu încearcă Oprescu să obţină fonduri europene pentru investiţie este o mare enigmă. De altfel, în afară de reabilitarea Arcului de Triumf, fondurile europene au cam ocolit Capitala. Mai simplu este pentru autorităţi să dezvolte infrastructura din împrumuturi externe, de la bănci şi din banii contribuabililor, pentru că de acolo nu îi controlează nimeni.
Un pas sigur spre Cotroceni
Ambiţia edilului este să înceapă cât mai curând autostrada, pentru a dovedi nu numai bucureştenilor, ci întregii ţări că este om de cuvânt. Apoi va putea să încerce din nou la preşedinţia României. Eşecul în alegerile din 2009, când a obţinut doar 3,18% din sufragii, a fost deja uitat. Iar cum l-a urmat pe Traian Băsescu la Primăria Bucureştilor, îl poate urma şi la şefia statului, mai ales după ce a dovedit că este în stare să-i termine proiectele – Pasajul Basarab şi Arena Naţională.
Acum este vital pentru Sorin Oprescu să înceapă un proiect care să le taie respiraţia românilor. Şi ce poate fi mai potrivit decât investiţia promisă încă de acum 4 ani? În opinia sa, totul va fi gata într-un an şi jumătate. Iar cum studiul tehnic este gata, nu mai rămâne decât să vină investitorii.
Potrivit studiului de fezabilitate, noua cale rutieră va avea lungimea de 13,15 km, 2 poduri, 29 de pasaje supraterane şi 9 subterane, un tunel, 12 noduri rutiere şi 10 intersecţii giratorii.
Nimic mai spectaculos!
Cea mai scumpă investiţie
Autostrada suspendată este cel mai scump proiect din istoria Bucureştilor, costul total al lucrării fiind estimat la 6,83 miliarde lei, adică de 1,570 miliarde euro. “Finanţarea se va asigura din alocări bugetare sau/şi din alte fonduri legal constituite”, se precizează în studiul de fezabilitate. Deci nu întru totul din banii investitorului.
Astfel, 228 milioane de euro vor fi alocaţi pentru obţinerea terenului şi un milion de euro pentru proiectare şi asistenţă tehnică.
Tunelul pe sub Parcul Herăstrău este de departe cel mai costisitor, evaluat la 603 mil. euro, adică de trei ori Pasajul Basarab.
De fapt vor fi două tuneluri, câte unul pe sens, pe direcţia Poligrafiei-Aerogării. Lungimea acestora va fi de 2 km (mai puţin cel sudic), iar adâncimea maximă, de 25 metri, să treacă pe sub magistrala de metrou ce va fi construit în zonă.
Pe bucăţi, autostrada va costa astfel:
- 603 mil. euro – tunelul pe sub Parcul Herăstrău;
- 129 mil. euro – Nodul Petricani, unde vor fi construite două tuneluri unul deasupra altuia, pe direcţii diferite de mers;
- 76 mil. euro – Pasajul suprateran Giuleşti – Chitila;
- 37 mil. euro – Nodul de la Avionului.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
