Primăria Municipiului Bucureşti are în lucru, la consolidare antiseismică, 4 clădiri cu bulină roşie, iar o a 5-a va fi finalizată anul viitor, informează municipalitatea. În perioada 2008-2011 au fost puse în siguranţă alte 7 imobile. În luna iunie 2013 a fost actualizată lista imobilelor expertizate seismic, numărul lor ajungând la aproape 2.500. Dintre acestea, 190 sunt încadrate în clasa I de risc seismic.
Concret, anul acesta vor fi încheiate lucrările de consolidare la imobilele situate la adresele Str. Maria Rosetti nr. 55, B-dul I. C. Brătianu nr. 5, B-dul Dacia nr. 85 şi Str. N. Iorga nr. 31, iar anul viitor au termen de finalizare cele la clădirea din Str. Ion Câmpineanu nr. 9, precizează Primăria Capitalei.
Totodată, până la finele lui 2013 ar putea fi date ordinele de începere a lucrărilor pentru alte două clădiri, în Str. Pictor Ştefan Luchian nr. 12, corp C, şi Str. Boteanu nr. 3A+3B. Totul va depinde însă de semnarea tuturor contractelor de finanţare şi mutarea locatarilor în locuinţe de necesitate.
“Pentru Calea Victoriei nr. 2-4 urmează atribuirea contractului de execuţie a lucrărilor de consolidare ca urmare a procedurii de achiziţie publică, iar până la finele anului se vor declanşa proceduri de achiziţie publică pentru contractarea execuţiei lucrărilor de consolidare la imobilele situate în B-dul Nicolae Bălcescu nr. 32-34, Str. Speranţei nr. 24 şi Calea Victoriei nr. 101”, se arată în comunicatul Primăriei Capitalei.
Proprietarii se opun
Reprezentanţii municipalităţii reamintesc că Primăria Capitalei întâmpină numeroase probleme la consolidarea imobilelor. Proprietarii contestă expertizele tehnice şi încadrarea clădirii în clasa I de risc seismic. Unii dintre ei nu sunt de acord cu soluţia tehnică pe motiv că aceasta le-ar afecta într-un fel sau altul configuraţia spaţiilor.
O altă problemă este aceea că nu pot fi asigurate finisajele pe care le doresc proprietarii, intervenţii sau modernizări ale instalaţiilor şi aşa foarte vechi. De asemenea, valoarea lucrărilor este considerată de unii proprietari ca fiind mare în comparaţie cu cele vehiculate pe piaţă pentru achiziţionarea de locuinţe sau construcţii noi.
Primăria Capitalei mai include pe lista problemelor şi “refuzul proprietarilor, persoane juridice, de spaţii cu altă destinaţie de a asigura finanţarea, deci şi semnarea şi prezentarea documentelor legale pentru contractarea proiectării şi execuţiie lucrărilor de consolidare, în solidar cu proprietarii de locuinţă, fapt de înţeles în condiţiile în care activitatea comercială sau de afacere pe perioada execuţiei lucrărilor se întrerupe şi deci nu pot fi realizate venituri din care să fie plătite lunar cheltuielile cu consolidarea aferente”.
Din aceste cauze, susţine municipalitatea, este “dificil a se atinge nivelul de performanţă privind consolidarea tuturor clădirilor de locuit, cu pericol de prăbuşire, existente în municipiul Bucureşti, până la incidenţa unui potenţial cutremur major”.
Nu sunt nici bani
“Pentru finanţarea execuţiei lucrărilor de consolidare a locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice nu se pot asigura sumele necesare din bugetul local (nu există baza legală). Conform legislaţiei, aceste sume provin numai din transferuri de la bugetul de stat. Sumele încasate de Primărie din ratele aferente locuinţelor consolidate se utilizează numai pentru finanţarea cheltuielilor privind punerea în siguranţă a altor clădiri”, arată Primăria Capitalei.
Propuneri legislative
În aceste condiţii, municipalitatea bucureşteană are mai multe propuneri privind modificarea şi completarea legislaţiei în domeniu:
- elaborarea unor standarde de cost pentru consolidarea clădirilor cu destinaţia de locuinţă, cu rol de referinţă şi analiză, aplicabile în estimarea financiară a investiţiei;
- posibilitatea etapizării intervenţiilor la clădirile situate pe anumite artere/zone cu aglomerări de clădiri cu risc seismic ridicat ( clasa I de risc seismic), cu termene de realizare scurt, mediu şi lung, asfel încât să poată fi acoperită toată lista clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic;
- posibilitatea acţionării în instanţă a tuturor proprietarilor care obstrucţionează, sub orice formă, nu numai nepermiterea accesului, (prin nesemnarea contractelor de finanţare, neprezentarea tuturor documentelor necesare..), amenzile fiind contestate în instanţă;
- scutirea de taxe privind înscrierea în cartea funciară a dreptului de creanţa pe baza proceselor verbale de constatare privind nesemnarea contractelor de finanţare de către proprietari;
- introducerea în legislaţia specifică şi a refacerii faţadelor odată cu consolidarea.
În iunie, primarul general Sorin Oprescu anunţa că în câteva săptămâni va fi gata o hartă de risc seismic a Bucureştiului, dar pe care nu o va face publică, pentru a nu speria populaţia şi a nu fi la dispoziţia samsarilor imobiliari. El arăta atunci că în 5 ani au fost consolidate mai puţin de 30 de clădiri.
Lista celor 2.500 de imobile expertizate seismic
Municipalitatea a actualizat, în luna iunie 2013, lista imobilelor expertizate seismic, numărul lor ajungând la aproape 2.500, dintre care 190 sunt încadrate în clasa I de risc seismic (fiindu-le adăugate cele care au spaţii publice cu suprafaţă mai mare de 50 mp).
În Daţi click pentru a vizualiza Lista imobilelor expertizate seismic şi:
* consolidate (30 de clădiri)
* încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public (190 clădiri)
* a celor ce prezintă risc ridicat de prăbuşire în caz de cutremur (184 clădiri)
* a celor încadrate la clasa II de risc seismic, ce pot suferi degradări structurale majore dar pierderea stabilităţii lor este puţin probabilă (302 clădiri)
* a celor încadrate la clasa III de risc seismic, ce pot suferi degradări nestructurale importante, dar care nu vor afecta semnificativ siguranţa structurală (74 clădiri)
* a celor încadrate în clasa IV de risc seismic (6 clădiri)
* a celor încadrate în categorii de urgenţe conform Normativului 100-92, dar neîncadrate în clasa de risc corespunzătoare (1.629 clădiri)
* a celor neîncadrate în clasa de risc corespunzătoare (147 clădiri).
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
