Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) îl “somează” pe vicepremierul Daniel Suciu să retragă de pe transparența decizională proiectul de OUG privind transportul alternativ cu mașină și șofer, pentru a nu încălca legislația și Constituția României.
Dacă această Ordonanță de Urgență va fi adoptată, “vor fi încălcate legile acestei țări și Constituția, cu rea-intenție”, se arată în comunicatul transmis redacției.
“În primul rând, potrivit jurisprudentei CCR, Guvenul nu poate adopta o OUG substituindu-se legiutorului, prin preluarea unui proiect aflat în dezbateri parlamentare (decizia CCR 1567/18.11.2009-decizia 1431/3.11.2010). Curtea Constituțională a decis că angajarea unui proiect prin OUG este neconstituțională, același proiect fiind in dezbateri in comisiile de specialitate ale Camerei Deputatilor. Ocolirea procedurii de examinare și dezbatere a proiectului de lege și recurgerea la angajarea răspunderii prin OUG asupra acestui proiect nu își găsesc o motivare”, precizează reprezentanții COTAR.
Pe de altă parte, ei arată că nu se justifică în niciun fel urgența emoterii acestei ordonanțe. “În plus, există o hotărâre a Curții Europene de Justiție care arată clar faptul că UBER face transport de persoane și nu „ridesharing”. În urma acestei hotărâri, niciun stat membru UE nu este obligat să dea ordonanțe de urgență pentru susținerea acestor entități”, se arată în comunicat.
“Aceste platforme au eludat legile și au fraudat bugetul 4 ani”
“În al treilea rând, se pare că atât Guvernul României, anumiți oameni politici și organele abilitate ale statutului se prefac acum și uită cum aceste multinaționale, „platforme”, au eludat legile din România, timp de patru ani au fraudat bugetul statului, obținând venituri ilicite din activități neautorizate pe teritoriul țării noastre, în detrimentul transportatorilor autorizați”, acuză COTAR.
Pe de altă parte, cei 30.000 de „parteneri” care rămân „fără loc de muncă” nu sunt angajați, precizează autorii comunicatului. “Firmele partenere ale UBER, BOLT, CLEVER etc. nu au niciun angajat șofer cu contract de muncă. Întrebarea este de ce ANAF și ITM nu au verificat această situație până acum. Statul român a pierdut în patru ani – numai din taxele care trebuiau plătite pentru șoferi – circa 6.000.000 de euro pe lună”, reclamă reprezentanții Confederației.
„Să înțelegem că aceste firme sunt protejate? De cine? Care sunt oamenii politici, guvernanți sau parlamentari care susțin crearea unui paradis fiscal legalizat în România, numai pentru unii? Nu cumva acesta a fost și motivul pentru care timp de 8 ani legea 38/2003 nu a fost modificată, astfel încât să prevadă sancțiuni pentru cei care refuză cursele, pentru un limbaj neadecvat, pentru că nu ai o ținută decentă, pentru nepornirea aparatului fiscal de taxat la începutul cursei sau pentru negocierea cursei? Asta a fost interesul ca noi să fim demonizați, făcuți în toate felurile prin presă, în aricole plătite de aceste multinaționale, în loc să modificăm legile transportului cu ceea ce este necesar pentru confortul și siguranța cetațeanului?”, spune Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.
Iată obiecțiile COTAR la acest proiect de OUG, depuse la Ministerul Transporturilor, în care se arată ce legi se încalcă prin proiectul OUG privind ridesharing:
Considerații și argumente pentru respingerea proiectului de OUG privind activitățile de transport alternative cu autoturism și conducător auto
Proiectul de act normativ inițiat de Ministerul Transporturilor, aflat în consultare publică, ne face, odată în plus, să admirăm inepuizabila capacitate de imaginație și improvizație a guvernanților, atunci când sunt ”motivați” corespunzător. Din păcate, și în acest caz energia administrativă a fost disipată, ca de atâtea ori, pe o miză ce nu are nimic de a face cu binele cetățenilor, ci cu cel al unor grupuri de interese transpartinice ce doresc cu orice preț, în disprețul legii, normarea dinstinctă a unei activități deja reglementate. Pentru că activităţile de ”transport alternativ cu autoturism și conducător auto” reprezintă un eufemism pentru serviciile de ridesharing, justificat, de această dată, prin dezideratul deschiderii pieței pentru noi alternative de mobilitate.
Ne îndorim că experții din Ministerul Transporturilor nu și-au avertizat șefii cu privire la faptul că, în decembrie 2017, Curtea Europeană de Justiție a decis că Uber este o companie de transport persoane, și nu un serviciu digital. Ori că, în aprilie 2019, Curtea de Apel Cluj a dispus ”încetarea și interzicerea practicilor de concurență neloială desfășurate constând în furnizarea de servicii de suport referitoare la verificarea documentației prezentate de furnizori și a stării auteovehiculului, precum și în sesiuni de informare a furnizorilor care doresc să utilizeze aplicația Uber, toate în legătură cu furnizarea de servicii de transport pe raza Municipiului Cluj Napoca”.
Voința politică se pare însă că primează supremației legii. Proiectul de OUG se dorește a fi punctul terminus prin care se va legitima un furt de 4 ani, în beneficiul Uber, Taxify, CleverGo, BlaBla Car, Blackcab și ai altor aplicații digitale similare. Reglementarea aceluiași domeniu (transportul de persoane) prin două legi distincte, una a transportului în regim de taxi și de închiriere, și alta a așa-zisului transport alternativ, ne va face din nou ”celebri” nu doar în Uniunea Europeană, ci în întreaga lume. În loc să impună condiții egale tuturor operatorilor care desfășoară activități de transport persoane, în acord cu legislația în vigoare, Executivul optează să aplice unități de măsură diferite: stricte pentru taximetriști și relaxate pentru „operatorii de transport alternativ”.
În preambulul proiectului se recurge la argumentul “Luând în considerare apariţia pe piaţă a unor soluţii inovative de transport, generate de progresul tehnologic”, ignorându-se premeditat că societăţi de transport autorizate au recurs la astfel de soluții încă din 2010. Justificarea reglementării în regim de urgenţă a transportului de persoane prin intermediul platformelor tehnologice, ”în concordanță cu jurisprudența comunitară”, este o ”gogoașă” destinată exclusiv celor ce nu cunosc realitățile domeniului, fără a fi invocat un singur text de lege în susținere.
Articolul 7 stipulează că platfoma ”afișează tariful pentru efectuarea unei curse pe traseul stabilit în condițiile literei b (traseul optim până la destinație, utilizând tehnologie GPS) înaintea acceptării cursei de către pasager”, respectiv ”permite decontarea preţului cursei”.
Nu se precizează cine și în ce bază stabilește tariful aferent pe kilometru ori care este modalitatea de calcul. În fapt, în condiții de trafic ridicat tariful este unul dinamic, astfel încât clientul poate plăti un tarif considerabil mai mare decât cel estimat la momentul plecării în cursă.
Pe de altă parte. proiectul ignoră întru totul prevederile Codului Fiscal, care reglementează în detaliu cine, cum și în ce condiții poate încasa banii, precum și ce document fiscal se eliberază la sfârşitul fiecărei curse. Asta în timp ce șoferii de taxi au obligația utilizării de aparate de marcat electronice fiscale, de a elibera bonuri fiscale și, la solicitarea clienților, facturi, potrivit OUG nr. 28, republicată și actualizată din 25 martie 1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat fiscale.
În egală măsură, sunt ignorate prevederile OUG nr. 20 din 21 august 1992 privind activitatea de metrologie, nefiind incluse prevederi referitoare la obligația operatorilor platformei economice digitale care intermediază efectuarea transportului alternativ de a se supune controlului metrologic legal.
Articolul 8 prevede, printre documentele pe care operatorul platformei digitale le va depune în vederea obținerii autorizației,“certificatul de înregistrare la registrul comerţului din Romania sau din ţara de rezidență, precum și dovada înregistrării în România a sucursalei operatorului nerezident al platformei digitale”. Textul nu face nicio referire însă la dovada înregistrării fiscale a platformei, astfel încât ca și până acum, dar de această dată cu fundamentare legală, platforma va putea transfera integral veniturile încasate în străinătate, oprindu-și taxa aferentă (25% din total încasări).
Articolul 13, alineatul 5 prevede: ”Copia conformă a autorizației pentru transportul alternativ se eliberează pentru o perioadă de 1 an, 2 ani sau 3 ani, fără a depăși perioada de valabilitate a autorizației de transport alternativ, numai pentru autoturismele care nu depăşesc la data expirării valabilității copiei conforme vechimea de 15 ani de la data fabricaţiei”.
Curată egalitate de tratament, în condițiile în care transportatorii autorizați sunt obligați să își schimbe autovehiculele la 10 ani. Și o nouă dovadă a gradului în care îi preocupă pe guvernanți poluarea, siguranţa traficului ori a cetăţenilor.
Proiectul de lege conţine și alte prevederi discriminatorii. Spre exemplu, operatorii de transport alternativ autorizat pot folosi autoturismele deținute în proprietate, închiriere sau comodat. Asta în timp ce legislația incidentă în domeniul transporturilor nu prevedere decât proprietatea ori leasing-ul. Astfel încât, spre deosebire de cei care vor folosi mașini închiriate, operatorii de transport persoane autorizați vor plăti tarife RCA considerabil mai mari, ca persoane fizice sau juridice.
Apoteotic, dispozițiile tranzitorii și finale prevăd ”o perioadă de tranziție de 60 de zile” de la emiterea de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a reglementărilor privind modalitățile de autorizare a operatorilor platformelor digitale, precum și a modalităților de stabilire și încasare a taxei de autorizare. Interval în care persoaele fizice și juridice care derulează activități ce intră sub incidența OUG vor continua să își desfășoare nestingherite, ”cu voie de la poliție”, activitatea în afara legislației în vigoare.
Nu contestăm dreptul executivului de a optimiza calitatea serviciilor în beneficiul cetățeanului, inclusiv prin identificarea de alternative, dar nu sacrificând siguranța acestuia, încurajând concurența neloială ori ignorând legile care reglementează transportul rutier, precum și Codul Fiscal, Codul Muncii și alte prevederi legale.
Într-o logică juridică și etică echitabilă, platformele digitale care intermediază servicii de transport persoane (fie și alternative) ar trebui să se conformeze acelorași prevederi legale de licențiere aplicabile firmelor autorizate și operatorilor autorizați.
Apreciem că este în beneficiul cetățeanului și în interesul autorităților publice ca toți șoferii care transportă persoane, fie ei transportatori autorizați ori utilizatori ai aplicațiilor de tip „platforme de servicii transport persoane”, să se supună acelorași reglementări, de la atestare la autorizarea autovehiculelor și de la regimul tarifelor, la asigurări și obligații fiscale.
În măsura în care prezenta propunere înaintată de COTAR pentru proiectul de act normativ nu dispune pentru toate situațiile care pot interveni în activitatea curentă, suntem pentru dezbatere și dialog competitiv, respectiv de promovare și susținere a unui proiect de act normativ care să ofere soluții concrete și durabile, necesare activității de transport persoane.
Publicăm și argumentele depuse de Camera Națională a Taximetriștilor din România (CNTR):
Considerațiile și argumentele pentru respingerea proiectului de OUG privind activitatile de transport alternativ cu autoturism si conducator auto
Speram că, la fel ca în restul țărilor civilizate ale Europei, să nu avem două legi, diferite ca formă și conținut, care sa reglementeze servicii de accelași tip sau similare. Folosesc termenul”similar” ca fiind cea mai mare diferențiere între cele două servicii, situație posibilă pentru că este susținută de unii decizionali complici la fraudă. Legile ar reglementa același domeniu al transportului de persoane, dar în mod diferit! Pe unii mai drastic iar pe altii mai deloc, de dragul evoluției…
Ca simpli cetățeni ai acestei țări, ne uitam cu groază la generația actuală de politicieni. Dacă cei din vechea gardă au vândut țara pe nimic, dvs, o desființați în numele “evoluției”. Uber, Taxify, CleverGo, BlaBla Car, Blackcab și alții asemenea, fac transport de persoane = taximetrie, fără a plăti un leu pentru așa ceva. Genul ăsta de afacere pare un asasinat economic pe care din nefericire se pare că îl susține o parte a clasei politice și decizionali actuali. Puteți schimba legea transportului de persoane dar în niciun caz să faceți două legi pentru activități identice. Pentru că asta doriți să faceți. Nu am auzit niciun politician din generația asta nouă, să zică:”În România legea transportului de persoane trebuie respectată de toată lumea”. Pe absolut niciunul, din contră, i-am auzit făcând lobby pentru încălcarea legii.
Acum, daca tot forțați crearea unei ferestre de oportunitate legislative, de ajungem să fim prima țara din Europa care negociază LEGALITATEA – care este principiul fundamental dupa care se guvernează statul, atunci e bine sa avem în vedere următoarele aspecte:
Obiectii:
Chiar din preambulul acestei proiect, spuneti ca “Luând în considerare apariţia pe piaţă a unor soluţii inovative de transport, generate de progresul tehnologic”, uitand intentionat sa faceti referire la faptul ca aceste solutii inovatoare, societatile de transport autorizate le au si le folosesc din anul 2010, spuneti ca “Se impune în regim de urgenţă, reglementarea transportului de persoane prin intermediul platformelor tehnologice, în concordanţă cu jurisprudenţa comunitară”, fara sa faceti referire la nici un text de lege din aceasta jurisprudenta comunitara pe care o invocati si prin care solicitati URGENTA
La art 4 spuneti clar ca aceste platforme fac “intermediere”, adica ce reclamam noi de 4 ani la toate protestele din fata Guvernului, pentru activitatea ilicita, neautorizata pe care au practicat-o si o fac si in prezent declarand in toata presa ca ei fac “ ride sharing”
La art 7 spuneti ca platforma „propune şi afişează traseul optim până la destinaţie utilizând tehnologie pe bază de GPS înainte de efectuarea cursei;
- afişează tariful pentru efectuarea unei curse pe traseul stabilit în condiţiile literei b înaintea acceptării cursei de către pasager
- permite decontarea prețului cursei.
Va intrebam scurt si la obiect – CUM ?
Fara respectarea codului fiscal care specifica clar cine , cum si in ce conditii se pot incasa banii , si ce documente fiscal se elibereaza la sfarsitul fiecarei curse
Exista lege care specifica clar ce fel de aparat fiscal sa ai la bord si metrologia aferenta acestuia facuta anual
Cine si cum stabileste tariful aferent pe KM, cum se calculeaza, si cum si in conditii la anumite ore cand traficul este aglomerat se foloseste un “tariff dinamic “In acest proiect nu este specificat nicaieri acest lucru— si cum este posibil ca aceasta platform sa functioneze pe tot teritoriul Romaniei si culmea sa stabileasca tariful acelasi tariff in toata tara pentru toti partenerii colaboratori
Pai nu cumva se doreste prin acest OUG crearea legala a unui CARTEL , care un singur tariff?????
La art 8 spuneti ca “certificatul de înregistrare la registrul comerţului din Romania sau din ţara de rezidență precum și dovada înregistrării în România a sucursalei operatorului nerezident al platformei digitale;
Si dovada inregistrarii fiscale a respective” platforme” unde este specificata??
Sau trebuie sa acceptam ca in continoare acestea sa transfere veniturile toate incasate in strainatate , sa isi opreasca taxa aferenta de 25% din total incasari, taxa de multinationa smechera, asa cum au procedat illegal de 4 ani, domniile voastre vreti sa aprobati pri OUG
La art 9 se stabileste un tarif de autorizare de 50.000 de lei De ce ??
Nu suntem de acord , ar fi discriminare , trebuie sa fie o taxa anuala de autorizare decenta, identica ca la dispecerate
Asta daca nu cumva in spatele acestei taxe , s-a dorit de fapt ascunderea sutelor de miloane de euro care s-au incasat illegal de catre aceste platforme si care vor incasa legal daca acest proiect ar iesii in aceasta forma
La art 13 “numai pentru autoturismele care nu depăşesc la data expirării valabilității copiei conforme vechimea de 15 ani de la data fabricaţiei”
Credem ca este o gluma proasta la adresa noastra , pentru ca azi transportatorii autorizati sunt obligati ca la 10 ani sa isi schimbe masinile
Sa intelegem ca ministerul Mediului a fost de acord cu asa ceva?? Sa intelegem ca numai conteaza poluarea , ca numai conteaza siguranta traficului, siguranta cetateanului , pentru ca aceste autovehicole sunt zilnic folosite pentru transportul de pasageri , zilnic fac cel putin 200-250 km
La art 15 ne ati aruncat o capcana ca pentru prosti, crezand ca ne pacaliti “dacă autoturismul nu este dotat cu aparat de marcat electronic de către deţinătorul legal al autorizaţiei de transport alternativ, în cazul în care se încasează direct de la pasager, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar, contravaloarea serviciului prestat.”
Casa fiscal pentru aceste tip de serviciu este prevazuta in codul fiscal , si daca se face plata prin card , aparatul fiscal de tip “taximetru “ care calculeaza si valoarea cursei in functie ce km/parcursi ,eliberea la sfarsitul fiecarei curse “bon fiscal” In acest priect nu este prevazut nicaieri
La art 20 – “Toate veniturile obţinute în urma efectuării de transport alternativ sunt impozitate în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare în România”
Pai si veniturile obtinute de platforme prin incasarea online a unor servicii de transport persoane pe teritoriul Romaniei unde se incaseaza???
Sau prin acest OUG , se doreste de catre grupuri interesate fraudarea bugetului de stat “legal” nu illegal cum au facut o aceste platforme timp de 4 ani pe tot teritoriul Romaniei
Tot in acest proiect ati lasat ,cred ca in mod gresit , nu cred ca intentionat, ca toti doritorii de acest transport il pot face cu masini inchiriate sau prin contract de comodat
Pai cum ?? cand astazi in toate legile din transport , legi pe care noi le respectam , nu exista decat propietate sau leasing
Nu dezvolt , dar tineti cont ca asiguratorii emit RCA dupa talonul masinii , si aici se specifica daca este societatea sau persoana fizica Adica tot noi autorizatii cadem de prosti, vom platii in continoare RCA de 3-4 ori mai mult decat cei care vor folosii masini inchiriate
La art 36 “Persoanele fizice și juridice care derulează operațiuni ce intră sub incidența prezentei ordonanțe de urgență beneficiază de o perioadă de tranziţie de 60 de zile de la data la care autoritățile prevăzute la art.35 şi-au îndeplinit obligaţiile”
Nu intelegem !! Adica pe hotul care a furat pina acum , timp de 4 ani , si stiati de el , prin acest OUG , il lasati in continoare sa fure pina dati amnistia sau gratierea??
Mai jos va enuram cateva legi pe care, specialistii care au lucrat la acest proiect le-au omis, speram neintentionat.
1.ORDONANTA DE URGENTA nr. 28 republicata si actualizata din 25 martie 1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza marcat electronice privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat fiscale
Prin urmatoarel articole:
Art. 1. – (1) Operatorii economici care incaseaza, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale (2) Operatorii economici prevazuti la alin. (1), denumiti in continuare utilizatori, au obligatia sa emita bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le inmaneze clientilor. La solicitarea clientilor, utilizatorii vor elibera acestora si factura.
(8) In cazul defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale, pana la repunerea in functiune a acestora, operatorii economici utilizatori sunt obligati sa inregistreze intr-un registru special, intocmit in acest sens, toate operatiunile efectuate si sa emita chitante, in conditiile legii, pentru respectivele operatiuni si facturi, la cererea clientului. Obligatia privind inregistrarea operatiunilor efectuate intr-un registru special nu se aplica operatorilor economici care desfasoara activitatea de transport in regim de taxi.
(9) Se interzice operatorilor economici care, potrivit legii, au obligatia de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale si de a emite bonuri fiscale cu acestea, sa inmaneze clientilor documente care atesta plata contravalorii bunurilor achizitionate sau serviciilor prestate, altele decat bonurile fiscale, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (8).
(10) In cazul in care operatorii economici prevazuti la alin. (1) nu inmaneaza clientului bonul fiscal sau inmaneaza un alt document decat bonul fiscal, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (8), clientul este obligat sa solicite operatorului economic inmanarea bonului fiscal.
“(101) In cazul in care operatorii economici prevazuti la alin. (1) refuza emiterea si inmanarea bonului fiscal clientului, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (8), acesta din urma are dreptul de a beneficia de bunul achizitionat sau de serviciul prestat fara plata contravalorii acestuia.”
La articolul 1 alineatul (101), completat de art.10 pct.1 din Ordonanța 10/2015 (in vigoare din 1 martie 2015)
“(11) Operatorii economici prevazuti la alin. (1) sunt obligati sa afiseze la loc vizibil un anunt detaliat de atentionare a clientilor cu privire la obligatia respectarii dispozitiilor prevazute la alin. (9), (10) si (101). Modelul si continutul anuntului se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice. ( Conform articolelor de mai sus din ordonanta 28 se stabileste clar ca orice activitate economica de servcii efectuate direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale, mai cu seama la Art,1 puctul 8 se precizeaza ca activitatea de transport in regim de taxi nu poate sa presteze servici cu alte inregistrari chiar daca aparatul de marcat fiscal este defect ).
2.ORDONANTA Nr. 20 din 21 august 1992 ORDONANTA Nr. 20 privind activitatea de metrologie In temeiul art.107 alin.(3) din CONSTITUTIA ROMANIEI si al Legii nr. 81/1992.
GUVERNUL ROMANIEI emite urmatoarea ordonanta:
Art. 1. – Prezenta ordonanta stabileste cadrul si mijloacele prin care se asigura exactitatea si uniformitatea masurarilor.
Art. 2. – Pentru asigurarea exactitatii si uniformitatii masurarilor se utilizeaza unitati de masura legale si mijloace de masurare care au ca referinte etaloane nationale ale Romaniei sau ale altor tari ori etaloane internationale, dupa caz.
Art. 3. – Mijloacele de masurare si masurarile care sunt utilizate in domenii de interes public privind sanatatea si siguranta populatiei, ordinea publica, protectia mediului, protectia consumatorilor, perceperea taxelor si impozitelor si corectitudinea tranzactiilor comerciale, care afecteaza direct sau indirect viata cetatenilor, se supun controlului metrologic legal, conform prevederilor prezentei ordonante.
Activitatile agentilor economici, care au ca obiect mijloacele de masurare si masurarile prevazute la alin. 1, sunt supuse controlului metrologic legal, prin autorizare/avizare si supraveghere, conform prevederilor prezentei ordonante.
Art. 5. – Biroul Roman de Metrologie Legala este organul de specialitate al administratiei publice centrale, organism competent, responsabil cu asigurarea reglementarilor metrologice, mijloacelor tehnice si actiunilor la nivelul intregii tari, necesare pentru obtinerea credibilitatii rezultatelor Biroul Roman de Metrologie Legala exercita, in numele statului, controlul metrologic legal al mijloacelor de masurare si al masurarilor.
Art. 51. – Romania participa la «Programul european de cercetare si dezvoltare in metrologie derulat de mai multe state membre – EMRP».
Cofinantarea nationala a programului se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, in limita sumelor alocate cu aceasta destinatie, si se constituie din:
- a) o suma fixa reprezentand costurile de administrare ale programului, care trebuie asigurata indiferent daca institutele de cercetare din Romania au fost sau nu selectate in proiectele EMRP;
- b) o suma variabila reprezentand participarea efectiva a institutelor de cercetare din Romania, in functie de masura in care acestea au fost selectate si participa in proiectele EMRP.
Articolul 51, completat de art.unic din Ordonanța 23/2010
Art. 6. – Unitatile de masura legale sunt:
- a) unitati apartinand Sistemului International de Unitati, denumite in continuare unitati SI, si multiplii si submultiplii lor zecimali;
- b) unitati care sunt definite pe baza unitatilor SI, dar nu sunt multipli sau submultipli zecimali ai acestora;
- c) unitati utilizate impreuna cu SI, ale caror valori in unitati SI sunt obtinute experimental;
- d) unitati admise numai in domenii specializate;
- e) unitati compuse.
Unitatile de masura legale se aproba prin hotarari ale Guvernului care stabilesc denumirile, simbolurile si definitiile unitatilor de masura legale, valorile unitatilor de masura legale, prevazute la alin. 1 lit. b)-d), exprimate in unitati SI, si, dupa caz, domeniile in care acestea pot fi utilizate.
Etaloanele nationale sunt recunoscute prin hotarare a Guvernului, la propunerea Biroului Roman de Metrologie Legala.
Etaloanele nationale sunt bunuri proprietate publica a statului, detinute, perfectionate, conservate si utilizate de catre organizatii nominalizate prin hotarare a Guvernului, care satisfac cerintele stabilite conform prevederilor prezentei ordonante.
Cheltuielile privind etaloanele nationale ale Biroului Roman de Metrologie Legala si ale organizatiilor prevazute la alin. 2 se suporta de la bugetul de stat.
Art. 15. – Se supun controlului metrologic legal mijloacele de masurare de lucru destinate sa realizeze masurarile din domeniile de interes public prevazute la art. 3 alin. 1, care sunt cuprinse in Lista oficiala a mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal.
Lista oficiala a mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal, prevazuta la alin. 1, va detalia masurarile din domenii de interes public prevazute la art. 3 alin. 1, categoriile si sortimentele de mijloace de masurare de lucru utilizate in aceste masurari, modalitatile de control metrologic aplicabile fiecarui sortiment, precum si intervalul maxim admis intre doua verificari metrologice succesive; lista se stabileste si se aproba de catre directorul general al Biroului Roman de Metrologie Legala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pentru fiecare dintre categoriile de mijloace de masurare prevazute in Lista oficiala a mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal, cu exceptia aparatelor de cantarit cu functionare neautomata, se elaboreaza norme de metrologie legala si/sau norme de metrologie legala CEE, care stabilesc cerintele tehnice si metrologice specifice categoriei respective.
Art. 21. – Se supun controlului metrologic legal masurarile care se incadreaza in urmatoarele categorii:
- a) masurarile efectuate in cadrul unor tranzactii comerciale sau masurarile pe baza carora se stabilesc costuri pentru utilitati publice, tarife, taxe, daune, impozite si altele asemenea;
- b) masurarile efectuate asupra unor marimi ce afecteaza interesele cetatenilor, cum sunt: concentratia de zahar si concentratia de alcool in bauturi, concentratia de grasimi in lapte si unt, masa hectolitrica si umiditatea cerealelor, viteza autovehiculelor, concentratia alcoolica din sange si altele asemenea;
- c) masurarile efectuate asupra unor marimi ce afecteaza sanatatea si siguranta populatiei, precum si mediul, cum sunt: poluantii organici si metalici din apa, pesticide si alte substante toxice, gazul de esapament al autovehiculelor, continutul de noxe din atmosfera si altele asemenea;
- d) masurarile care privesc produsele si marfurile care se livreaza si se vand preambalate, continand cantitati determinate, indicate prin etichetare sau sub alta forma, precum si produsele cu gramaj declarat, fara a fi preambalate;
- e) alte masurari din domeniile care pot afecta sanatatea si securitatea persoanelor si protectia mediului.
Pentru domeniile in care se utilizeaza aceste categorii de masurari, metodele de masurare se stabilesc de catre autoritati, dupa caz.
ANEXĂ: LISTA OFICIALĂ a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal LO – 2012 (adaptată)
Art. 1
Prezentul document stabileşte, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 11/1994, cu modificările şi completările ulterioare, categoriile şi sortimentele de mijloace de măsurare supuse controlului metrologic legal – tabelul, modalităţile de control metrologic legal aplicabile acestora, precum şi intervalele maxime admise între două verificări metrologice succesive.
Tabel-Categorii şi sortimente de mijloace de măsurare supuse controlului metrologic legal
| Nr. crt. | Categorii | Sortimente | Modalităţi de control | Periodicitate (ani)1) | ||
| Poziţia | Denumirea | Poziţia | Denumirea | |||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 3 |
| 12 | L44 | Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor (cinemometre) | L44-1 | Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor (cinemometre) | AM; VI; VP | 1 |
(Activitatea de metrologie din Romania,este In temeiul art. 107 alin.(3) din CONSTITUTIA ROMANIEI si al Legii nr. 81/1992. Biroul Roman de Metrologie Legala exercita, in numele statului, controlul metrologic legal al mijloacelor de masurare si al masurarilor care sunt utilizate in domenii de interes public privind sanatatea si siguranta populatiei, ordinea publica, protectia mediului, protectia consumatorilor, perceperea taxelor si impozitelor si corectitudinea tranzactiilor comerciale, care afecteaza direct sau indirect viata cetatenilor, se supun controlului metrologic legal, conform prevederilor prezentei ordonante.)
Nu intelegem cum se poate face o metrologie la o “aplicatie” , in asa fel icat sa fie respectate legile aferente!!
In concluzie pentru toate cele mentionate de noi, care sincer sunt observatii pertinente si la obiect, pentru faptul ca nu este posibil ca aceeasi activitate dar sub o alta titulatura sa fie reglementata prin 2 legi, credem ca nu este posibil, creand un paradis fiscal pentru aceste platform in Romania si distrugerea activitatii de transport autorizat in regim de taxi, care a rezistat la 2 razboaie mondiale si la revolutie, punand in dificultate peste 100.000 de soferi si peste 50.000 din activitatile conexe(dispecere, mecanici, vopsitori, spalatori, personal tesa, etc ale firmelor autorizate) insumand cu familii peste 500.000 de cetateni romani.
Va rugam sa retrageti proiectul si avem urmatoarele propuneri, lasand la aprecierea Guvernului sa o aleaga pe cea mai buna:
- Marirea numarului de autorizatii taxi de la 4/1000 de locuitori la maxim 8-10/1ooo de locuitori
Asta inseamna indestularea pietei, pentru ca daca astazi cf. legii sunt 70.000 de masini, daca se mareste nr. de autorizatii vor fi 140.000 sau 175.000, un numar indestulator pentru cei 30.000 care reclama ca raman fara contracte de munca, cu toate ca ei nu au avut timp de 4 ani cat au eludat legile, au obtinut venituri ilicite, nici un contract de munca, statul pierzand in aceasta perioda numai pentru taxele platite pentru angajati peste 6.000.000 de euro /lunar. E un calcul simplu
- Odata cu promovarea OUG in aceasta forma , abrogarea legii 38/2003
Asta pentru ca asa cum am mai spus, nu se poate ca aceeasi activitate sa fie reglementata prin 2 legi, pentru unii muma pentru altii ciuma, transportul autorizat de legea 38/2003 nu mai poate avea viitor in asemenea conditii asa cum de altfel am si mentinat mai sus.
Daca nu vor fi de acord nici cu marirea numarului de autorizatii (pentru ca o mare parte din acest proiect este scris la dictarea acestor multinationale), in asa fel incat toti vor avea aceeasi autorizare, fiscalizare, control, inseamna ca de la bun inceput s-a dorit de catre aceste multinationale (platforme), fraudarea bugetului in mod legal, concurenta neloiala in mod legal, CARTEL pentru prêt in mod legal. Platformele se pot autoriza si acum dar nu avem nimic impotriva ca acestea sa fie autorizate de catre alt minister, respectand codul fiscal,atata timp cat activitatea desfasurata de acestea este in Romania, fiind de fapt tot un fel de dispecerat, este prevazuta deja in Legea nr. 38/2003.
