Strategia Guvernului Ponta II în TRANSPORTUL FEROVIAR

În Programul de guvernare Ponta II pentru perioada 2013-2016, Strategia în transporturi feroviare prevede, pe de o parte, restructurarea CFR, iar la capitolul investiţii, finalizarea liniei de cale ferată de mare viteză pe Coridorul IV Paneuropean Arad-Timişoara-Caransebeş-Drobeta Turnu-Severin-Craiova-Calafat-Bucureşti; construirea liniei de mare viteză pe secţiunea Curtici-Bucureşti-Constanţa; construirea de clădiri comerciale pe terenurile CFR; modernizarea Gării de Nord Bucureşti şi a Garii de Nord Timişoara; construirea de linii noi de cale ferată: Vâlcele-Râmnicu Vâlcea, pe podul Calafat-Vidin şi firul II pe secţiunea Mărăşeşti-Tecuci-Bârlad-Iaşi; modernizarea a 30 de staţii de cale ferată, dintre care 16 în execuţie etc..

Iată strategia integrală:

INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ

• Implementarea restructurării companiei în vederea redresării economico-financiare in conformitate cu  Acordul cu Fondul Monetar Internaţional.
• Negocierea cu Uniunea Europeană a unui nou coridor european în cadrul TEN-T, pe axa Vest-Est (Budapesta – Odessa), în contextul unei abordări strategice integrate a politicilor în domeniul transporturilor şi dezvoltării regionale, coridor care să asigure legătura între statele ex-sovietice (bine dezvoltate feroviar, mari furnizoare de materii prime si mari consumatoare de produse finite) şi centrul şi vestul Europei.
• Din cei aproximativ 15.000 km de cale ferată desfăşurată, 60% să fie adusă la standarde europene, pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport, iar liniile rămase urmând a fi închiriate sau concesionate (în baza unor contracte ferme care să stabilească parametrii tehnici care trebuie asiguraţi de partenerul privat), trecute în conservare (prin menţinerea terasamentului) sau chiar dezafectate.
• Valorificarea activelor auxiliare neutilizate prin identificarea unor soluții alternative de exploatare a acestor active, în beneficiul căilor ferate.
• Reactualizarea algoritmului de calcul al TUI (taxa de utilizare a infrastructurii) în funcţie de criterii europene, printr-o politică a prețurilor bazată pe o strategie pe termen lung referitoare la dimensionarea rețelei, calitate și utilizarea previzionată
• Atragerea de capital privat prin promovarea de parteneriate public-privat dar si de parteneriate public-public, prin asociere cu alte companii de stat din Europa care au experienţă, în vederea realizării unor proiecte precum:
• Construirea liniei de mare viteză pe secţiunea Curtici- Bucureşti-Constanţa;
• Dezvoltarea unei reţele comerciale prin asociere în vederea construirii de clădiri comerciale pe terenurile CFR.
• Modernizarea Gării de Nord din Bucureşti şi a Gării de Nord din Timişoara.
• Construirea de linii noi de cale ferată şi dublarea celor existente: construirea liniei noi de cale ferată Vâlcele – Râmnicu Vâlcea, construirea infrastructurii feroviare de acces la podul Calafat-Vidin, construirea şi electrificarea firului II pe sectiunea Mărăşeşti-Tecuci-Bârlad-Iaşi.
• Modernizarea a 30 de staţii de cale ferată, din care 16 se află în execuţie.
• Modernizare instalaţiilor pentru creşterea siguranţei circulaţie – proiectul pilot de implementare a Sistemului Feroviar European  de Management al Traficului nivel 2 (ERTMS nivel 2)
• Eliminarea punctelor periculoase de pe calea ferată, astfel încât viteza comercială pe calea ferată să crească cu 30%;
• Implementarea unui program de modernizare şi informatizare a sistemului de dirijare, gestiune şi control al traficului feroviar.

TRANSPORTUL FEROVIAR DE CĂLĂTORI

• Regândirea modului de alocare a subvenţiilor pentru susţinerea transportului feroviar de călători;
• Implementarea unui sistem de ticketing electronic, dar şi a unui sistem de emitere a legitimaţiilor de călătorie în tren sunt măsuri care vor conduce la dezvoltarea unui transport de călători eficient într-un sistem competitiv;
• Optimizarea rutelor de călători prin analiza cererii potențiale pe fiecare rută şi abordarea diferenţiată a acestora, în funcţie de caracteristicile specifice.
• Atragerea de investiţii pentru înnoirea şi modernizarea parcului de material rulant din dotarea CFR Călători.
• Optimizarea interfeţelor online, inclusiv diversificarea platformelor online de vânzare de bilete, în vederea creşterii veniturilor.
• Implementarea unor programe de investiţii pentru respectarea normelor comunitare în sensul reducerii poluării fonice şi chimice, a ecologizării spaţiilor de producţie/mentenanţă, pentru managementul centralizat al deşeurilor.
• Reorganizarea pe centre de costuri şi profit, precum şi adaptarea resursei umane la noile cerinţe ale pieţei europene.

TRANSPORTUL FEROVIAR DE MARFĂ

• Reînnoirea şi modernizarea materialului rulant existent prin dotarea cu locomotive performante, cu producţie asimilată în România; modernizarea şi dotarea cu vagoane pentru mărfuri generale şi vagoane specializate.
• Gestionarea eficientă a resurselor umane;
• Optimizarea punctelor de triaj şi reducerea parcursurilor neproductive
• Dezvoltarea reţelei de transport RO-LA şi transport intermodal;
• Măsuri pentru atragerea transportului greu şi agabaritic şi a transportului de mărfuri periculoase;

TRANSPORTUL CU METROUL

• Funcţionarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucuresti (AMTB), având ca scop integrarea transportului public urban de suprafaţă şi subteran sub coordonarea Primariei Generale a Bucureştiului si Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI).
• Extinderea reţelei de metrou cuprinde finalizarea tronsonului 1 Mai – Laminorului; execuţia tronsonului Drumul Taberei – Universitate – Pantelimon; execuţia tronsonului Piaţa Victoriei – Aeroportul Băneasa – Aeroportul Henri Coandă.
• Achiziţia de material rulant trebuie să asigure înlocuirea parcului cu durata de viaţă expirată (50% din parcul circulant), creşterea frecvenţei de circulaţie, cât şi dotarea noilor magistrale cu trenuri.
• TRANSPORTUL  INTERMODALRomânia nu are un operator de transport intermodal de anvergură internaţională, iar Guvernul Ponta II îşi propune, ca obiectiv general, să faciliteze schimbul modal către alte moduri de transport mai puțin poluante, precum cel feroviar, având astfel un impact pozitiv atât asupra economiei, cât și asupra protecţiei mediului.Măsuri: realizarea a 5 centre intermodale principale (Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Iaşi şi Braşov) şi a 6 centre secundare (Craiova, Cluj, Târgu Mureş, Suceava, Giurgiu şi Piteşti), prin accesarea unor proiecte cu finanţare europeană.De asemenea, se urmăreşte identificarea unor soluţii financiare pentru asigurarea facilităţilor aferente transportului intermodal rutier şi maritim de călători şi combinat de marfă, ca factori definitorii în strategia de protecţie a mediului şi descongestionare a şoselelor. (M.S.)

Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU