RATB cere Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) să aprobe creşterea de la 1,3 lei la 2 lei a costului călătoriei şi eliminarea gratuităţii la pensionarii cu pensii de peste 1.500 de lei.
Într-o scrisoare transmisă CGMB, conducerea Regiei argumentează că majorarea preţului biletelor şi abonamentelor ar putea “să resusciteze pe partea de încasări” instituţia, ale cărei conturi au fost puse sub sechestru de către ANAF.
La abonamentele lunare, RATB propune următoarele tarife:
– 45 de lei pentru o linie
– 55 de lei pentru două linii
– 75 de lei pentru toate liniile
– 180 lei pentru toate liniile şi expres.
Abonamentul pentru o zi va costa 12 lei, cel de 7 zile – 25 de lei iar cel pentru 15 zile – 40 de lei.
Abonamentele lunare nominale reduse ar urma să fie de 22,50 lei pentru o singură linie, 27,50 lei pentru două linii, şi 37,50 pentru toate liniile.
Pentru cursele expres, două călătorii vor costa 10 lei, 10 călătorii – 40 de lei iar un abonament lunar, 120 de lei.
Suprataxa propusă pentru nevalidarea abonamentului este de 10 lei, iar cea pentru lipsa biletului, 100 de lei.
7 ani de la ultima scumpire
Amintim că în Bucureşti au gratuitate nelimitată pe mijloacele de transport în comunc toţi pensionarii cu domiciliul stabil în metropolă iar biletul şi abonamentele nu s-au mai scumpit de 7 ani; în februarie 2008, prin Hotărârea CGMB nr. 7, preţul unui bilet a crescut de la 1,1 lei la 1,3 lei.
De atunci, fiecare dintre cei 6 directori generali numiţi de CGMB la RATB au cerut scumpirea călătoriei, dar primarul general Sorin Oprescu s-a opus. El este şi cel care a ţinut morţiş ca toţi pensionarii să aibă gratuitate la călătoria cu autobuzul, tramvaiul şi troleibuzul, nelimitat.
Transformarea în societate comercială
De câţiva ani buni, primarul general Sorin Oprescu tot anunţă transformarea RATB în societate comercială. Or, pentru aceasta, Regia trebuie lăsată să moară.
Bugetul RATB pentru anul 2015 nu a fost aprobat nici până în prezent. În aprilie, la adoptarea bugetului Capitalei – în valoare de aproape 1 miliard de euro (4,2 mld lei) – consilierii generali au majorat de la 530 la 545 de milioane de lei subvenția propusă pentru RATB de primarul Sorin Oprescu.
Sechestru ANAF
În 20 iulie, ANAF a pus sechestru pe conturile RATB. În scrisoarea către CGMB, RATB arată că ”a luat la cunoştinţă de măsura ANAF referitoare la indisponibilizarea sumelor existente, precum şi a celor viitoare provenite din încasări zilnice în conturile în lei şi/sau valută ale regiei, deschise la unităţi bancare, până la concurenţa sumei de 84.868.460 de lei, reprezentând dobânzi şi penalităţi aferente TVA aflată în litigiu”.
În 21 iulie, ANAF comunicat conducerii RATB că există două variante de rezolvare a situaţiei:
– în cazul în care popririle înfiinţate de organul de executare generează imposibilitatea debitorului de a-şi continua activitatea economică, cu consecinţe sociale deosebite, creditorul fiscal poate dispune fie suspendarea temporară totală, fie suspendarea temporară parţială a executării silite prin poprire. În acest caz, suspendarea s-ar putea dispune pentru o perioadă de cel mult şase luni de la data comunicării către bancă sau alt terţ poprit a suspendării popririi de către organul fiscal;
– la cererea contribuabilului, se pot acorda de înlesniri sub forma eşalonării la plată pe o perioadă de cel mult cinci ani, în condiţiile OUG nr.29/2011.
“Articolul 3 alin. (1) din aceeaşi prevedere legală stipulează că «eşalonarea la plată se acordă pentru toate obligaţiile fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, înscrise în certificatul de atestare fiscală», respectiv pentru toată suma de 272.431.800 de lei (cca. 4.600.000 de lei/lună, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere conform art. 11 şi art. 12 din OUG nr. 29/2011)”, se mai arată în scrisoarea trimisă CGMB.
Eşalonare pe 5 ani
În 24 iulie, Consiliul de Administraţie al RATB a aprobat eşalonare datoriei pe maxim 5 ani. Regia trebuie să constituie o garanţie care poate consta într-o scrisoare de garanţie bancară, în mijloace băneşti consemnate pe numele contribuabilului la dispoziţia organului fiscal, la o unitate a Trezoreriei, în instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor proprietate RATB sau încheierea unui contract de ipotecă sau gaj în favoarea ANAF, având ca obiect bunuri proprietate a unei terţe persoane.
În scrisoare se mai arată că emiterea de către instituţiile bancare a unei scrisori de garanţie în numele RATB presupune:
– acordul CGMB privind contractarea angajamentului respectiv, precum şi garanţiile propuse
– aprobarea Bugetului de venituri şi cheltuieli al RATB pentru anul 2015
– clarificarea prevederilor care au generat litigiul cu ANAF, astfel încât să se elimine riscul de neconformitate cu legislaţia fiscală
– identificarea, reglementarea şi implementarea unor măsuri care vor asigura sursa financiară suplimentară necesară plăţilor lunare către ANAF
– achitarea la zi a celorlalte datorii către bugetul statului.
RATB cere CGMB aprobarea tuturor celor enumerate mai sus şi, în plus, limitarea gratuităţii către pensionari la nivelul pensiei inferior unei limite, acordarea acesteia în anumite intervale orare şi pe baza cardurilor de transport electronice.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
