Primăria Capitalei coace de mai mulţi ani transformarea în societate comercială a Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) – cam din 2008, de când nu a mai scumpit biletele. Nu este o toană a primarului general Sorin Oprescu, ci o operaţiune mult discutată şi pe vremea lui Adriean Videanu, când majoritatea din CGMB era deţinută de PDL. Afacerea nu s-a produs nici atunci şi cu atât mai mult anul acesta, când sunt două rânduri de alegeri iar Oprescu numai de proteste ale şoferilor nu are nevoie. Dar cu siguranţă că operaţiunea va avea cale liberă la anul sau poate chiar în decembrie, imediat după prezidenţiale – cum şi sindicatele Regiei dau ca termen “cel mai târziu la începutul lui 2015”.
Decizia de transformare a RATB în societate coercială este cunoscută şi în Primăria Capitalei, şi în CGMB – acum cu două treimi majoritate USL -, şi la nivelul sindicatelor. Mai sunt de finalizat mici detalii.
Ion Dedu, şeful Direcţiei de Transport din Primăria Capitalei, spune că se doreşte păstrarea patrimoniului regiei sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) şi transformarea RATB în operator de transport, scrie PUTEREA.
Apoi, din 5 în 5 ani ar urma să fie scoase la licitaţie liniile de transport public, ceea ce înseamnă că în sistem vor putea intra şi operatori privaţi.
„Transformarea este complicată. Se are în vedere în primul rând restructurarea RATB, care a devenit o mare gaură neagră pentru Primăria Capitalei. Sunt multe probleme de discutat, de analizat, să nu păţim ce am păţit cu Apa Nova. Trebuie analizat cu grijă ce condiţii punem în contracte aşa încât să fie în avantajul cetăţenilor şi din punct de vedere financiar, dar şi de confort. Va mai dura până se vor finaliza treburile”, explică Victor Stan, consilier general în cadrul CGMB.
Sindicatele sunt pregătite sufleteşte pentru această schimbare, care este inevitabilă. Numai că ele speră ca societatea să rămână integral la stat, recte la CGMB, şi să nu fie privatizată, mai arată cei de la PUTEREA.
„Transformarea în societate comercială este sigură. Ea se va produce cel târziu până la începutul lui 2015. Există şi legislaţie europeană în domeniu care recomandă acest lucru. Noi credem că trebuie să fie o singură societate de transport public, nu mai multe, altfel vor fi mari probleme în intervenţii. În plus, Sorin Oprescu a spus prea des asta, înseamnă că are în cap să facă acest lucru. Problema este că nu s-a discutat niciodată economic, cu cifrele pe masă, iar scumpirea biletelor să se facă pe bază de venituri şi cheltuieli, nu politic”, afirmă preşedintele executiv al STB Transloc, Vasile Petrariu.
Gratuitatea pensionarilor, pe carduri magnetice
Sindicatele au cerut mereu majorarea preţului biletelor de transport şi a salariilor, dar s-au lovit de refuzul CGMB – indiferent că a fost majoritat PDL sau USL. „Subvenţia a scăzut programatic. În acest moment, doar 60% reprezintă subvenţie din preţul biletului”, apreciază Vasile Petrariu.
Nimeni nu vrea să recunoască faptul că gratuitatea oferită pensionarilor calează mult bugetul RATB. Dacă aceştia ar plăti transportul public, nu ar mai fi nevoie de o subvenţie suplimentară de 40% din partea Municipalităţii şi ar circula mai puţin.
Primăria va supune aprobării CGMB eliberarea unor carduri magnetice nominale pentru pensionari, care trebuie validate la fiecare călătorie. Noul sistem se doreşte introdus din vara acestui an, va fi livrat gratuit şi va înlocui actualul sistem de călătorie numai pe baza talonului de pensie.
Epopeea metamorfozei
Într-un interviu acordat revistei Ziua Cargo în iunie 2011, fostul director general al RATB, Adrian Criţ, preciza că “este normala transformarea regiei autonome in societate comerciala, şi constituie o obligaţie legala, potrivit Directivei 1370 a Comisiei Europene, în condiţiile în care acest lucru ar permite să existe o independenţă mai mare în luarea deciziilor”.
“Adica acestea nu mai depinda de multe ori de anumite persoane care accepta sau nu un plan de dezvoltare. Statutul de regie autonoma nu permite accesarea de fonduri europene, ceea ce reprezinta o problema majora, intrucat costurile cu achizitia de vehicule ar putea fi acoperite 60% prin sume de la UE. Am gandit toate aceste aspecte, urmeaza sa le transformam. Am vorbit cu primarul general si se pare ca avem acceptul dansului. Sa vedem si la nivel politic cum o sa se accepte acest lucru.
În septembrie 2012, când transformarea RATB în societate comercială părea iminentă, sindicaliştii au cerut să fie consultaţi de conducerea Primăriei Capitalei în cadrul acestui proces, pentru a avea garanţii că locurile de muncă ale salariaţilor nu vor fi puse în pericol. Sindicatele de la metrou şi de la RATB au fuzionat, astfel că protestele cu care ameninţau ar fi paralizat întreg transportul public din Bucureşti.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
