Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti (CNAB) a ridicat, vineri, restrictiile de operare pe timp de noapte la Aeroportul International “Aurel Vlaicu” Baneasa, pentru a veni in sprijinul operatorilor aerieni al caror program de zbor a fost afectat de conditile meteo exceptionale din zilele de 25 si 26 ianuarie si pentru a permite acestora reintrarea in programul de zbor normal.
Potrivit unui comunicat al companiei, atat pe Aeroportul International “Henri Coanda” Otopeni, cat si pe Aeroportul International “Aurel Vlaicu” Baneasa traficul se desfasoara normal. Pe ambele aeroporturi sunt asigurate conditiile pentru desfasurarea in deplina siguranta a operatiunilor aeriene.
Pe cele doua aeroporturi traficul s-a derulat in conditii de normalitate vineri, intarzierile la decolare fiind de maximum 30 de minute, dupa ce joi au fost anulate 40 de curse din cauza conditiilor meteo.
Magda SEVERIN
Construcţia unui terminal nou la Băneasa era poisbilă şi planificată. 2. Baronii imobiliari (conduşi de un anume mogul a cărui identitate e uşor de ghicit şi care se luptă din 1990 să pună laba pe terenurile de la Băneasa) sunt direct interesaţi de aeroport, dar li s-a tras clapa cu punerea lui sub administrarea companiei Aeroporturi Bucureşti . Atunci au venit cu găselniţa poluării sonore. 3. Aeroportul Băneasa, cu sau fără terminal, a devenit incomod pentru că s-a transformat din 2005 pe2nă een prezent een moşia personală a patronului de la Blue Air, care era şi investitorul nr. 1 een proiectul noului terminal . De fapt, dacă terminalul ar fi fost construit şi aeroportul amenajat, Băneasa ar fi devenit de neatins. Şi pentru mogul, şi pentru oricine altcineva. 4. Succesurile lui Blue Air au eenceput să devină deranjante eencă din mandatul lui Măgăriceanu pentru anumite figuri de la noi, mai ales een contextul scufundării lente a CFR şi a fisurării prin toate părţile a Taromului. Pune2nd la un loc costurile uriaşe ale zborurilor externe Tarom, costurile mari şi calitatea de rahat a serviciilor la CFR, iniţiativa privată sub forma lui Blue Air eencepuse să ce2ştige teren eentr-un mod prea evident. Iniţiativa privată eensă avea un defect: nu era nici capitalistă, nici comunistă, ci mai degrabă oligarhică. Blue Air nu a apărut din nimic. A fost pusă de la eenceput sub conducerea unui fost director al Tarom, a atras echipajele de la Tarom (piloţii cu experienţă de 15000 de ore de zbor sau mai mult ave2nd astfel şansa să ce2ştige un salariu european de la Blue Air plus o pensie nesimţită fiindcă au fost la Tarom), a luat een leasing avioane din Noua Zeelandă pe2nă şi-a cumpărat avioanele ei proprii, a exploatat nişa căpşunărismului pentru a avea een permanenţă clienţi. Blue Air, ca şi companiile private ruseşti sau Wizzairul maghiar, a prosperat een capitalism fiindcă s-a hrănit şi s-a eengrăşat din cadavrul statului comunist. Acolo unde Tarom crapă pe la toate colţurile, Blue Air ce2ştigă. Acolo unde Malev a rămas practic een faliment (deşi Stolojan spunea că statul nu poate da faliment) Wizzair zboară cu cele mai moderne avioane din Europa. A permite construirea terminalului modern la Băneasa eensemna a eenlocui de tot Tarom cu Blue Air, fiindcă atunci ce2nd ai condiţii moderne la un zbor de 9 euro pe2nă een Italia , te doare een ve2rful organului de biletele de 300 de euro şi avioanele rablagite ale lui Tarom. Blue Air nu ar mai fi zburat pe cerul nostru. L-ar fi avut een proprietate. Ori baronilor, mogulilor şi altor şerpi comunişti care şi-au lepădat pielea roşie (unul din multele straturi care compun obrazul lor comparabil een grosime cu o aripă de avion) nu prea le convenea asta. ~Nautilus