Președinția României la Consiliul UE a ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European privind reforma care va determina reducerea emisiilor de carbon în transport. Acordul a fost aprobat de statele membre, în cadrul Consiliului UE.
Uniunea Europeană stimulează piața pentru vehiculele cu emisii reduse, încurajând utilizarea lor în achizițiile publice. Noile norme vor consolida competitivitatea industriei europene pe piețele globale în expansiune pentru aceste noi tehnologii. Acordul a fost aprobat de către statele membre în cadrul Consiliului UE. „Acest acord demonstrează angajamentul Europei de a reduce emisiile de carbon în domeniul transporturilor. Sectorul public poate juca un rol major în sprijinirea unor soluții ecologice inovatoare, prin luarea deciziilor corecte în politica sa de achiziții”, a declarat Rovana Plumb, în calitate de ministru interimar al transporturilor din România și de Președinte al Consiliului Miniștrilor de Transport în cadrul Uniunii Europene (UE).
Statele membre vor avea 24 de luni în care să adopte dispozițiile la nivel național, după intrarea în vigoare a directivei europene „vehicule curate”. Acestea vor raporta Comisiei Europene stadiul aplicării normelor la fiecare trei ani, primul raport fiind stabilit la 18 aprilie 2026. Reforma stabilește obiective minime privind achizițiile de autovehicule, camioane și autobuze curate pentru perioada 2025 – 2030. Obiectivele sunt exprimate ca procente minime ale vehiculelor curate în numărul total de vehicule de transport rutier, contractate prin achiziții publice.
Noile norme se vor aplica și unei game mai largi de servicii, inclusiv servicii publice de transport rutier, servicii speciale de transport pentru călători, colectarea deșeurilor, servicii de livrare poștală și colete.
Pașii următori
Președinția României la Consiliul UE a adoptat mandatul ambasadorilor statelor membre pentru fi prezentat la reuniunea viitoare a Comitetului Reprezentanților Permanenți al Consiliului. Ulterior, va avea loc aprobarea atât în Parlamentul European, cât și în Consiliul UE.
150.000 de mașini electrice, în 2018
În 2018, segmentul mașinilor full-electrice a ajuns la 150.000, în Uniunea Europeană (UE), de la circa 97.000 de unități în 2017, reprezentând un avans de 53 de procente. Din piața totală a UE, Germania a avut o creștere cu 24%, la 36.000 de unități, fiind urmată de Italia, cu 31.000.
În Olanda s-au înmatriculat 26.000 de mașini electrice. Norvegia, datorită situației sale cu totul deosebite, rămâne cea mai mare piață europeană pentru mașini electrice, cu 46.000 de unități înmatriculate anul trecut (+13.000).
Dintre țările din regiune, Cehia este în top, cu circa 1.300 de mașini electrice înscrise în circulație. În România, s-au înmatriculat în circulație 605 mașinile electrice, în creștere cu peste 200% față de anul precedent, când au fost 188 de unități. Din întreaga piață UE, țara noastră atinge abia 0,4%.
Motorizarea diesel apune
Datele Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) arată că aproape 9% dintre mașinile noi vândute în UE anul trecut au fost cu propulsie alternativă. Cele mai multe, 57%, au fost pe benzină, respectiv 8,5 milioane unități, în creștere cu 12,8%. Numai 34% au fost diesel, în scădere cu 18%, la 5,4 milioane, față de 6,6 milioane în 2017.
Dintre piețele mari, cea mai mare scădere a fost în Regatul Unit (-30%) și în Spania (-21%). În România, înmatriculările de mașini diesel au scăzut cu 1%, spre 53.000 de unități, iar în Polonia au scăzut cu 2,3%, în timp ce în Bulgaria au crescut cu 0,3%. Înmatriculările de mașini pe benzină au înregistrat, în România, un avans de 45%. Dintre țările mari, cea mai mare creștere a fost în Spania (+30%).
Termene diferite pentru țările din Est
Potrivit comunicatului unui grup ecologist, Transport & Environment, acordul prevede și faptul că țările mai sărace ale UE vor avea ținte mai reduse decât statele din Vest.
Obiectivele pentru achizițiile publice de autobuze curate vor merge de la 24 la 45% în 2025 și de la 33 la 66% în 2030 – în funcție de populația și PIB-ul fiecărei țări în parte. Grupul a subliniat faptul că autoritățile locale pot să își îndeplinească jumătate din target prin achiziția de autobuze electrice, iar cealaltă jumătate cu ajutorul autobuzelor pe gaz natural comprimat sau lichefiat.
Asta înseamnă că aproximativ un sfert din autobuzele publice noi din Germania sau Suedia ar trebui să fie cu zero emisii, în 2025, în timp ce România și alte țări cu un PIB mai scăzut vor cunoaște o dezvoltare mai graduală – aproximativ o cincime din parcul de autobuze noi în transportul public ar trebui să aibă zero emisii, în 2030.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
