Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR), în data de 7 august, prelungirea cu 4 ani, până la 30 iunie 2023, a valabilității programelor de transport județean, ce fusese aprobată de Guvernul Dăncilă, prin OUG 51/2019, în 25 iunie a.c. și publicată în Monitorul Oficial trei zile mai târziu, în 28 iunie.
Principalul argument al sesizării transmise CCR este faptul că prelungirea trebuia adoptată de Parlament, nu de Guvern, dar și faptul că au fost eliminate subvențiile acordate elevilor și pensionarilor.
“Eliminarea serviciilor de transport rutier județean de persoane, contra cost, din sfera serviciilor publice, pe calea unei ordonanțe de urgență, echivalează cu renunțarea statului la una din trăsăturile sale fundamentale și anume statul social, precum și la obligația acestuia de a asigura cetățenilor săi un nivel de trai decent, având implicații, în cascadă, asupra întregului cadru de reglementare referitor la actele normative cu caracter social și bazate pe solidaritatea socială”, precizează Avocatul Poporului.
Iată precizările Avocatului Poporului:
„Sub aspectul criticii de neconstituționalitate extrinsecă, Avocatul Poporului a reținut că adoptarea ordonanţei de urgenţă analizate încalcă dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţia României, conform cărora “Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării”, precum şi principiul separaţiei puterilor consacrat prin art. 1 alin. (4) din Constituţie, texte constituționale care stabilesc interdicția alterării sau contracarării voinţei exprimate prin adoptarea unei legi de către Parlament.
La sfârșitul lunii decembrie 2018, Parlamentul a adoptat Legea nr. 328/2018 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, întărind regimul juridic al transportului public județean de persoane și oferind mai multe garanții care să satisfacă interesul public; prin aceeasi lege a fost corelat dreptul pozitiv cu dreptul Uniunii Europene.
Parlamentul a urmărit ”delimitarea mai clară a serviciilor în ceea ce privește transportul public local și extinderea acestui serviciu și la nivel județean”. Astfel, în tot cuprinsul legii, s-a înlocuit sintagma ”transport public local” cu cea de ”transport public local și județean”. Satisfacerea unui interes general reprezintă motivația primordială a înființării și organizării unui serviciu public.
În opinia Avocatului Poporului, transporturile rutiere de persoane sunt și trebuie să rămână în continuare servicii publice pana când Parlamentul, ca unica autoritate legiuitoare își va asuma responsabilitatea unei schimbări de paradigmă în ceea ce privește obligația statului de a asigura transportul rutier județean de persoane, organizat ca serviciu public.
Critica de neconstituționalitate intrinsecă – Avocatul Poporului a subliniat că eliminarea serviciilor de transport rutier județean de persoane, contra cost, din sfera serviciilor publice, pe calea unei ordonanțe de urgență, echivalează cu renunțarea statului la una din trăsăturile sale fundamentale și anume statul social, precum și la obligația acestuia de a asigura cetățenilor săi un nivel de trai decent, având implicații, în cascadă, asupra întregului cadru de reglementare referitor la actele normative cu caracter social și bazate pe solidaritatea socială.
În aceste condiții, în care statul, prin autoritățile sale, nu se implică concret în stabilirea unor criterii care să permită echilibrul între interesele private ale operatorilor economici și interesul public determinat de asigurarea transportului rutier de persoane în toate localitățile, noțiunea de stat social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile omului reprezintă valori supreme, devine un deziderat golit de conținut.
Mai mult, lipsa unei rețele de transport între localitățile interjudețene poate aduce atingeri circulației în siguranță a persoanelor pe drumurile publice, cu repercusiuni grave în planul respectării de către stat a obligației constituționale de garantare a dreptului la viață, precum și a dreptului la integritate fizică și psihică.
În susținerea criticii de neconstituționalitate, Avocatul Poporului a amintit că statul, în cursul existenţei sale, poate opta pentru diverse modele de securitate socială, de la o intervenţie minimală la una maximală, dar nu poate renunța la funcţia sa socială. Obligaţia constituţională impusă prin art. 1 alin. (3) este aceea de a interveni în favoarea cetăţeanului, deci acest text constituţional obligă la o atitudine pozitivă, la o acţiune din partea statului.
Avocatul Poporului consideră ca prin eliminarea expresă a transportului rutier de persoane din sfera serviciilor publice ale statului, O.U.G. 51/2019 afectează satisfacerea nevoilor comunitare ale cetățenilor săi, cu implicații grave în sfera protecției drepturilor unor categorii vulnerabile: elevi, studenți, persoane cu dizabilități și pensionari, dar și a tuturor categoriilor de cetățeni din comunitățile izolate”.
