Asocierea RailWorks va moderniza 29 de kilometri de cale ferată, între Apața și Cața, pe sectorul Brașov-Sighișoara, cu 615,7 milioane de euro, fără TVA (2,86 miliarde de lei). Fondurile sunt de la Comisia Europeană, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (81,74%), și de la Bugetul de Stat.
Investiția, ce va fi realizată după lungi peripeții (compania turcă Alsim Alarko a fost desemnată, în două rânduri, câștigătoarea licitației lansate de CFR în 2017, dar a pierdut în instanță) presupune construirea unui traseu nou, cu trei tuneluri (dintre care două cu o lungime considerabilă), pentru linia de cale ferată din Ardeal.
Practic, va fi eliminată o buclă pe care vechiul traseu îl face în zona Apața-Ormeniș-Augustin-Racoș. Astfel, după stația Apața, calea ferată va „cârmi” spre vest, printr-un tunel de 6,9 km, Ormeniș, ocolind bucla care trecea pe lângă localitatea Augustin. Noul traseu, imediat după stația Racoș, nu va mai face un „ocol” pe la Rupea, ci va merge drept, prin tunelul Homorod, de 5 km. Un al treilea tunel, Mureni, va avea 700 de metri.
Modernizarea cuprinde, pe lângă infrastructură, suprastructura căii ferate și lucrări de artă (poduri/podețe/viaducte/tuneluri), lucrări de electrificare și energoalimentare, telecomunicații feroviare (inclusiv GSM-R), semnalizare feroviară (centralizare electronică și ETCS nivel 2) și lucrări de construcții civile în stații. La final, viteza de circulație va crește la 160 km/h pentru trenurile de călători și la 120 km/h pentru cele de marfă.
Subsecțiunea Apața-Cața este situată pe Axa prioritară TEN-T 22 (Coridorul Rin-Dunăre, ramura nordică) Nürnberg – Praga – Viena – Budapesta – Curtici – Simeria – Brașov – București – Constanța.
Terminalele de mărfuri, la CFR Infrastructură
Consiliul Concurenței recomandă preluarea, de către CFR Infrastructură, a terminalelor de mărfuri care aparțin CFR Marfă, pentru îmbunătățirea serviciilor oferite operatorilor feroviari. Totodată, această măsură va ajuta compania națională de marfă să își reducă datoriile față de administratorul infrastructurii. Acesta avea de încasat, la sfârșitul anului trecut, 1,37 miliarde de lei de la operatorii de transport feroviar, din care cea mai mare sumă de la CFR Marfă.
„Starea actuală a infrastructurii de cale ferată reprezintă principalul element limitativ al performanțelor circulației trenurilor: viteza medie redusă, atât pentru marfă (15,99 km/h, în 2018), cât și pentru călători (43,86 km/h). Finanțarea insuficientă a lucrărilor de întreținere, reparare și reînnoire a infrastructurii feroviare a condus la degradarea progresivă a acesteia și la creșterea gradului general de uzură a componentelor. Scadențele la reînnoire ale elementelor au crescut semnificativ, depășind 60% pentru majoritatea subsistemelor feroviare”, se arată într-un studiu realizat de Autoritatea de Concurență.
Domeniul feroviar este cel mai puțin reformat din economia noastră de după ’89 și nu este sprijinit nici din administrație, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, la Zilele Feroviare 2019.
„Din acest motiv, marile companii, precum Dacia-Renault, se plâng că nu pot folosi calea ferată și au nevoie de ea pentru a duce produsele la export. Nu este nevoie numai de bani, ci și de reguli care să crească transparența și să permită competiția în sistem. Pe partea de reguli ar fi contribuția noastră. Pe scurt, cartoful cel mai fierbinte pe care trebuie să-l gestionăm este situația CFR Marfă. La sfârșitul acestui an, vom avea decizia Comisiei Europene, care va mai adăuga câteva sute de milioane de euro la datoriile CFR Marfă. Avem câteva luni să găsim soluții – în primul rând CFR Marfă și Ministerul Transporturilor, care este acționarul. Propunerea noastră a fost ca măcar o parte din active să fie preluate de CFR Infrastructură, să se reducă nivelul datoriilor”, a explicat Chirițoiu.
Rețeaua de căi ferate din România are o lungime de 10.628 km, fiind a șaptea ca mărime din Uniunea Europeană, ddin care 4.031 km sunt electrificați.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro