Facturile neîncasate și cele plătite cu întârziere în economia românească vor reveni pe creștere în acest an, după doi ani de relativă acalmie. Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță Frames, pe fondul incertitudinilor legate de modificările fiscale, evoluției cursului valutar, costurilor în creștere ale utilităților, inflației și limitării și scumpirii finanțării, multe dintre companii vor alege să se protejeze în fața riscului prin cea mai simplă metodă pe care o au la dispoziție – amânarea plății facturilor.
Într-o economie slab capitalizată, cu peste 80% dintre companii care trăiesc de pe o zi pe alta, fără rezerve financiare și cu acces limitat la finanțare, ,,vortexul financiar’’ din acest început de an a prins pe picior greșit mare parte dintre firmele din România.
Potrivit unui sondaj realizat de Frames & Train Your Brain în rândul a peste 150 de companii reprezentative pentru întreg spectrul economic, în perioada 15-25 ianuarie 2019, cei mai mulți investitori au ajuns să se teamă în primul rând de extinderea blocajului financiar în economie.
Întrebați care consideră că sunt principalele provocări pentru mediul de afaceri, în contextul măsurilor fiscale luate de autorități la sfârșitul anului trecut și a deprecierii semnificative a cursului monedei naționale, 78% au indicat blocajul financiar (neplata facturilor sau plata cu întârziere a acestora) drept principală problemă.
Pe locul secund s-a situat deprecierea leului în fața principalelor valute, menționată de 63% dintre respondenți, în timp ce poziția a treia este ocupată de posibila apariție a unor noi taxe și impozite pentru mediul de afaceri (52%) pe care Guvernul le-ar putea introduce pentru a-și acoperi necesitățile bugetare.
Firmele au mai menționat, în rândul principalelor provocări pentru mediul de afaceri, creșterea semnificativă a prețurilor utilităților și a materiilor prime (32%), scumpirea și limitarea accesului la finanțare (29%) și accentuarea crizei din piața muncii (23%).
De remarcat și apariția în top a deciziilor guvernamentale și a măsurilor cu caracter politic (19%) și a unei potențiale noi crize economice (16%).
,,Îmbunătățirea comportamentului de plată, remarcată în anii 2017-2018, pe fondul creșterii economice și a noilor reglementări în domenii precum comerțul alimentar și construcții, tinde să se degradeze în 2019. Temerile menționate de investitori crează perspectiva unui mediu de afaceri tot mai dificil, plin de necunoscute, în special de natură fiscală, iar construcția unui buget predictibil pentru 2019 se anunță o misiune imposibilă pentru multe dintre companii, indiferent de dimensiunea business-ului”, estimează Adrian Negrescu, managerul Frames.
“Zgomotul tot mai puternic de pe scena politică, într-un an cu două runde de alegeri, este de natură să creeze un plus de presiune, accentuând această tendință negativă’’, mai spune acesta.
Potrivit estimărilor companiei de consultanță, în acest context, nu este exclus ca valoarea plăților restante ale companiilor românești să depășească nivelul de 25 de miliarde de euro în 2019, după ce, în 2018, s-a situat la aprox. 22 de miliarde de euro, potrivit datelor preliminare.
În 2017, plățile restante pe ansamblul economiei au scăzut cu 17,6% comparativ cu 2016, ajungând la 20 miliarde euro, iar gradul de îndatorare s-a redus la 53,7%.
Unde se fac cel mai greu plățile
Potrivit sondajului Frames & Train Your Brain, cel mai afectat domeniu de întârzierile la plată continuă să fie comerţul, menționat de 73% dintre respondenți. Industria prelucrătoare (67%), construcțiile (58%) și sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice (43%) se află pe următoarele locuri în clasament, urmate de transporturi şi depozitare (22%) și hoteluri şi restaurante (17%).
Plăţi restante semnificative se înregistrează şi în tranzacţii imobiliare, servicii administrative şi de suport, informaţii şi comunicaţii, activităţi de servicii, sănătate şi asistenţă socială, activităţi de spectacole.
Cel mai bun comportament de plată îl înregistrau, potrivit rezultatelor sondajului, firmele din asigurări şi intermedieri financiare și cele care activează în învăţământ și sănătate.
Potrivit datelor statistice privind soldurile creanțelor și datoriilor curente de la sfârșitul lui 2017, prelucrate de analiștii de la Frames, plățile se fac cu cea mai mare întârziere în sectorul construcțiilor, în medie la 422 de zile, în timp ce creanțele se colectează în 195 de zile. Urmează industria extractivă, cu plăți la 272 de zile și creanțe colectate în medie la 139 de zile, agricultura cu 272 (DPO) respectiv 150 de zile (DSO) și sectorul utilităților cu plăți la 240 de zile și creanțe colectate la 129 de zile.
La polul opus se află cultura și divertismentul cu 129 (DPO) respectiv 52 (DSO), sănătatea și sectorul HORECA.
,,Costurile de producție în creștere, costurile (re)finanțării și provocările structurale vor pune tot mai multă presiune pe efectele creșterii economice, multe dintre companii devenind deja vulnerabile, mai ales în contextul avansului stocurilor în economie. Dificultățile cu finanțarea, generate de scumpirea creditelor și de înăsprirea condițiilor, vor influența în mod semnificativ vulnerabilitatea unor sectoare unde se înregistrează deja datorii foarte mari, iar termenele de plată se vor extinde și mai mult’’, arată analiza.
Incidentele de plată se țin lanț
Potrivit datelor BNR, citate în cadrul studiului lansat cu ocazia primei ediții a ,,Train Your Business’’, eveniment ce a avut loc joi la Hotel Intercontinental București, indisciplina financiară în economie continuă să se afle la cote ridicate.
Statisticile Băncii Naționale arată că numărul titularilor de cont care au generat incidente de plată a crescut, anul trecut, la 21.814 față de 21.550 în 2017, iar numărul persoanelor juridice declarate cu risc a avansat de la 13.468 la 13.975.
Interesant este și faptul că în decembrie 2018 s-au înregistrat cele mai multe persoane juridice declarate cu risc din tot anul trecut – 1279, iar 47 se aflau în interdicție bancară.
Pe ansamblu, numărul incidentelor de plată a scăzut cu peste 2700, la aproape 56.000, în valoare de 1,91 mld.lei, față de 3,7 mld. lei în 2017.
Potrivit analiștilor de la Frames, cel mai frecvent motiv de refuz la plată îl reprezintă lipsa totală sau parțială de disponibil în cont, generat de neîncasarea la timp a facturilor de la alți clienți – principal cauză a blocajului financiar.
,,Comportamentul a fost confirmat prin dificultatea sau chiar imposibilitatea companiilor de a-și finanța pe termen scurt plățile către furnizori atunci când această finanțare nu era posibil de realizat din încasările proprii’’, afirmă experții.
Creditul furnizor, sabie cu două tăișuri
Cum își duc afacerile investitorii români, în aceste condiții? Potrivit sondajului Frames & Train Your Brain, cei mai mulți (75%) apelează la creditul furnizor pentru a-și desfășura activitate.
În esență, este vorba de o finanțare acordată de partenerul de business, fără dobândă, care permite plata cu întârziere de până la 120-150 de zile faţă de scadenţă.
,,Creditul furnizor este precum o sabie cu două tăișuri pentru că, practicată la scară largă, această soluție blochează practic încasările companiilor. Cum nivelul acestora de capitalizare este și așa foarte scăzut, multe dintre ele rămân foarte ușor fără lichidități, se trezesc cu conturile blocate, iar primul pas spre insolvență este făcut. Dificultățile unei firme sunt de natură să blocheze, astfel, business-uri în cascadă’’ afirmă experții.
Potrivit acestora, există câteva soluții simple prin care firmele pot evita intrarea într-o situație de risc.
,,În primul rând, să-și gestioneze mai bine finanțele, să-și tempereze așteptările prea optimiste privind încasările, să evite investițiile care nu aduc plus valoare, precum imobile, mașini etc. și să vândă activele care nu reprezintă activitatea de bază. O altă soluție este să apeleze cu încredere la serviciile de factoring și să manifeste o vigilență sporită în relația cu partenerii. Reducerile sau creșterile bruște de comenzi, întârzierea plăților, refuzul la plată și indisponibilitatea persoanelor de contact sunt doar câteva dintre principalele semnale de alarmă’’, mai arată studiul Frames.
