Page 65 - revista ZIUA CARGO

tralei M2, cu un nou depou. Noua linie a legat Piața Unirii cu partea meridio- nală a orașului, având capătul la stația Depou IMGB, unde metroul iese la su- prafață, fapt nemaiîntâlnit pe toată lun- gimea traseului. La 24 octombrie 1987, metroul de pe M2 a fost prelungit până la Pipera, magistrala căpătând forma actuală. Tot în ‘87, pe 24 decembrie, a fost deschisă și prelungirea magis- tralei M1 de la Crângași până la Gara de Nord. Pe 17 august 1989, linia M1 a fost extinsă din nou, capătul fiind sta- ția Dristor 2. Aceasta a reprezentat ulti- ma investiție în rețeaua de transport subteran a regimului comunist.
Rețeaua și ramele
Întreaga rețea comercială este subterană, cu excepția unei porțiuni foarte scurte între stațiile denumite actual Dimitrie Leonida și Berceni, la unul din capetele magistralei M2. Re-
țeaua de contact este de 750V CC (intervalul admis fiind 600-950 V), ali- mentarea făcându-se prin a treia șină (în trafic) sau prin pantografe (în de- pouri). Viteza maximă este de 80 km/h, pe șine cu ecartament de 1.432 mm și o rază minimă a curbelor de 100 m. Peroanele stațiilor au o lungi- me de 120 m și o înălțime de 1,1 m.
Ramele IVA Astra (Întreprinderea de Vagoane Arad, actualmente Astra Arad) erau rame de concepție româ- nească, fiind livrate între 1978 și 1989. În total au fost produse 252 de rame, adică 504 vagoane. Ele au fost proiec- tate inițial pentru a funcționa doar câte o ramă, însă au funcționat și grupate în trenuri de câte 2 sau 3 rame (4, respectiv 6 vagoane). (Va urma)
sursa: wikipedia.com, tramclub.org Alexandru STOIAN alexandru.stoian@ziuacargo.ro
Descoperiri arheologice legate de edificarea rețelei
Datorită caracterului subteran al rețelei, construcția metroului a fost însoțită permanent de descoperiri arheologice, variind de la oase de bizon, la beciuri și canalizări din secolele XVIII-XIX. În primul tronson construit (parte din M1), în sectorul Palatului de Justiție, descoperirile semnificative includ o canalizare din olane de lut, datând de la începutul secolului al XIX-lea, farfurii serigrafiate datate (aprox.) în secolele XV-XVI, dar și oase de bizon din paleolitic. În dreptul bisericii Domnița Bălașa, au fost identificați stâlpi de stejar ce făceau parte din parapetul ridicat pe malul drept al Dâmboviței, iar la nord de biserică au fost găsite urme ale unui pod ce traversa râul, sub actuala Cale a Rahovei. Și lângă Hanul lui Manuc au fost identificate, la 0,9 m adâncime față de nivelul solului din 1981, urme ale parapetului Dâmboviței înainte de regularizare, precum și fragmente ceramice din secolele XVII-XIX.
Traseul liniei M2 trece prin partea centrală a orașului medieval, săpăturile din această zonă scoțând la iveală vestigii ale infrastructurilor medievale și moderne ale orașului. În zona magazinului Cocor, a fost identificată o porțiune din Calea Moșilor, conținând ziduri, pavimente, conducte de canalizare etc. Investigațiile arheologice au indicat construcții dispuse una lângă alta, formând un front închis, cu parcele înguste, indicau o zonă comercială, diferită de restul orașului. Casele aveau pivnițe aflate la 2,5-4,5 m adâncime, cu urme de pardoseli de lemn sau piatră. La Piața Universității, construcția metroului a completat datele arheologice existente, deja, din săpături anterioare. În afara orașului medieval, în dreptul cinematografului Patria, au fost descoperite, în perioada 6-10 august 1986, două pivnițe mari, din secolul XVIII-XIX. Încăperile aveau 14×8×4 m, erau construite din cărămidă și aveau câte 3 coloane centrale și pardoseală din lemn. Ele au fost atribuite clădirii Poștei Domnești, ce apare pe planurile Bucureștiului din 1852 și 1871.
• 24 decembrie 1987: M1 Crân- gași-Gara de Nord 1; 2,83 km, 1 stație (Basarab deschisă ulterior)
• 28 noiembrie 1988: M2 Piața Ro- mană; 0,0 km, 1 stație
• 5 decembrie 1988: M2 Constan- tin Brâncoveanu; 0,0 km, 1 stație
• 17 august 1989: M3 (în prezent M1) Gara de Nord 1-Dristor 2; 7,8 km, 6 stații.
Magistrala cunoscută acum ca M3 a fost, de fapt, cea de-a doua constru- ită. Segmentul de linie dintre Eroilor și Industriilor a fost deschis pe 19 august 1983, funcționând ca o ramificație a magistralei M1. Anul următor, a fost deschisă legătura dintre Semănătoa- rea și Crângași iar, pe 24 ianuarie, a fost dat în uz primul tronson al magis-
decembrie 2021 ............................................................................................................................................ 65
INEDIT